Incompetenta, lipsa de profesionalism, grupuri de interese, coruptie: toate acestea duc spre acte de vandalism asupra obiectivelor istorice de interes national.
Aceasta centralizare a cazurilor de distrugere a unor monumente istorice si situri arheologice de interes patrimonial ar trebui sa fie un semnal de alarma asupra autoritatilor in masura sa aplice legea, fie ca faptasii sunt alesi locali, firme de constructii sau alte persoane sau grupari cu functii decizionale care ar fi fost in masura sa ia masurile prevazute de legislatie inainte ca aceste actiuni iremediabile sa aiba loc.
Daca in materialul precedent ne refeream la furturile din muzee, acum aducem in prim plan distrugerile realizate cu buna stiinta de catre aceste persoane sau grupuri de interese.
Este un amalgam de cazuri din Romania ultimilor ani, care ne arata ca sistemul este putred, iar patrimoniul cultural al Romaniei nu este inclus intr-un proiect de siguranta nationala.
Incepem cu un caz recent, sesizat de catre Asociatia Prospectorii Istoriei, in jud. Bistrita Nasaud:
1. Monumentul eroilor din Budacu de Jos – Bistrița Năsăud – DISTRUS
In acest caz, avem de a face cu un cumul de legi nerespectate de alesii locali din comuna Budacul de Jos:
– Distrugerea unui monument de razboi;
– Constructia realizata in aria de protectie arheologica a doua monumente istorice, fara avize de la Ministerul Culturii;
– Posibila profanare a unui mormand de razboi.
Inca asteptam raspunsul oficiale ale autoritatilor competente din Bistrita Nasaud in urma sesizarilor noastre.
sursa: https://history-prospectors.com/2020/01/17/istoria-furata-a-romaniei-mucegaiul-din-sistem/
2. Așezarea neolitică de la Turdaș, una dintre cele mai vechi din Europa, acoperită de moloz cărat cu basculantele
„Am vizitat locul (…) și am constatat cum, la câțiva metri de marginea sit-ului a fost amenajata o zonă de depozitare a reziduurilor și deșeurilor rezultate în urmă lucrărilor la autostradă. În numai o oră, aproximativ 15 basculante au devnit și au descărcat conținutul, asta însemnând câteva tone de moloz și reziduuri.”
sursa: http://www.vatra-daciei.ro/asezarea-neolitica-de-la-turdas-una-dintre-cele-mai-vechi-din-europa-acoperita-de-moloz-carat-cu-basculantele/?fbclid=IwAR2aW81qzmirnXjMvAVulZ7OWfgvH6LVu6IQVf-mQqPTwgioqKyt5n6soKY
3. Sit arheologic de o valoare rară, distrus la Galaţi din prostie pură. Cum au ajuns la gunoi artefacte vechi de 2.000 de ani
Un sit arheologic de o valoare inestimabilă, aflat la marginea oraşului Galaţi, a fost distrus din cauza prostiei autorităţilor, care au decis, în 2003, să excaveze de acolo mii de tone de pământ cu care să acopere vechea groapă de gunoi a oraşului. Cu acest prilej, vestigiile de pe circa două hectare au fost distruse de buldozere şi de exacvatoare, iar rămăşiţele lor au ajuns la gunoi (la propriu) cu basculantele. Vestigiile arheologice au fost descoperite în anul 1971 de către arheologii de la Muzeul de Istorie din Galaţi, iar până în 1989 s-au făcut mai multe săpături minore în zonă, care se întinde pe circa zece hectare de teren din partea de sud-est a oraşului Galaţi (la ieşirea către DN25). Deşi zona nu a fost niciodată descărcată arheologic, pe o parte din ea a fost aprobată, după 1990, extinderea unui cimitir şi contruirea mai multor garaje şi grădini de legume.
sursa: https://adevarul.ro/locale/galati/sit-arheologic-valoarea-rara-distrus-galati-prostie-pura-ajuns-gunoi-artefacte-vechi-2000-ani-1_5ca9de39445219c57e36092c/index.html?fbclid=IwAR1jiK9vkBXQNvFp0XM5BPXBFqOR4MKcUPIkbm6zE_YzeIuE1XXGiHY3fjU
4. Primul sit arheologic din tara distrus de nepasarea autoritatilor: “Am avut nevoie de pamant pentru un pod”
O portiune din aceasta zona, in care unii istorici cred ca s-ar fi aflat cetatea regelui Dromihete, a fost excavata si distrusa. Motivul este halucinant: autoritatile aveau nevoie de pamant ca sa intareasca un picior de pod.
“Piscul Crasani” a fost primul saniter arheologic deschis in Romania. In zona se fac sapaturi inca de acum o suta de ani si a lucrat inclusiv celebrul istoric Vasile Parvan.
In zona, spun istoricii, s-ar fi aflat Cetatea Helis-Cetatea Soarelui a regelui get Dromihete, o figura legendara care a inspirat carti, filme si documentare. Dromihete l-ar fi invins, in jurul anului 300, pe unul dintre generalii lui Alexandru Macedon, marele Lisimah.
Autoritatile din comnuna Balaciu nu stiau toate acestea, din moment ce au decis ca mare parte a sitului sa dispara in cateva ore.
sursa: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/primul-sit-arheologic-din-tara-distrus-de-nepasarea-autoritatilor-am-avut-nevoie-de-pamant-pentru-un-pod.html?fbclid=IwAR39QsDB3rUvVj3uftFcmyjYLtyoYVxIl5L0kOvAuSeHt2VViTVMRsZgF9c
5. Situri arheologice în pericol – Satu Mare
Chiar dacă legea prevede că în cazul unor lucrări de anvergură este necesară prezenţa arheologilor pentru descărcarea de sarcini arheologice, în judeţ, în multe cazuri, această prevedere legală este încălcată cu ştiinţă şi neştiinţă.
Lege ignorată
În această situaţie se află trei comune din judeţ pe raza cărora se desfăşoară anumite lucrări. Astfel, potrivit unei adrese înaintate de Muzeul Judeţean atât Prefecturii Satu Mare cât şi Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Satu Mare, se arată că în această situaţie se află comunele Apa, Socond şi Homoroade, unde au fost iniţiate ample proiecte de reabilitare a drumurilor, de introducere a apei potabile sau de diferite construcţii. “Lucrările se desfăşoară pe lungimi mari, peste 10 km în fiecare comună, cu excavări complete ale drumurilor vechi şi săparea unor şanţuri de drenaj, fapt care afectează sit-urile arheologice întâlnite pe traseu. Această situaţie a fost constatată în comunele Apa şi Homoroade unde lucrările urmează să afecteze zone cu potenţial arheologic deja cunoscut”, se arată în adresa cu pricina.
sursa: https://turismistoric.ro/situri-arheologice-in-pericol/?fbclid=IwAR3IWwJcdMMXYJks5U0x8fiLew9W0SyyDC9C-7iigoOT2I4AlYIdl_EsaU4
6. Şapte monumente istorice distruse în Iaşi, de la începutul anului
– Situl arheologic al Cetăţii dacice, de pe Dealul Cătălina, este distrus progresiv ca urmare a unor săpături haotice executate în imediata apropiere a zidului antic.
– Faţada Bisericii „Rotondă” (foto), din comuna Leţcani, a suferit modificări după ce preotul paroh a dispus cu de la sine putere renovarea lăcaşului de cult ca şi cum ar fi fost o casă din chirpici.
– Centrul Medical Arcadia a fost construit de Solomon Fitterman la nici 10 metri de Biserica Vulpe, fără avizul Comisiei de Cultură
– Cetatea Dacică, „atacată” de două ori în trei ani
„Cetatea Dacică de la Cotnari”, monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural naţional şi universal, este pusă în pericol pentru a doua oară în ultimii trei ani.
După ce compania Cosmote şi-a amplasat, în 2006, o antenă chiar în mijlocul sitului arheologic, acum, o serie de persoane neautorizate au fost depistate făcând săpături în imediata apropiere a zidului antic al Cetăţii Dacice.
– Biserica „Rotondă”, renovată ca o casă din chirpici
Un alt exemplu este dat de Biserica „Rotondă” din comuna Leţcani, judeţul Iaşi, unde preotul paroh a dispus cu de la sine putere renovarea lăcaşului de cult ca şi cum ar fi fost o casă din chirpici.
– Biserica din Leţcani este socotită a fi unică în ţara noastră şi printre puţinele din lume prin planul său circular care i-a dat şi numele, fiind concepută după modelul bisericii de la Sfântul Mormânt.
„Modificările aduse bisericii au provocat distrugerea modenaturii faţadei. Principalul motiv pentru care s-a ajuns în această situaţie a fost ignorarea legislaţiei în vigoare privind normele de protejare şi conservare a monumentelor istorice.
– Transformarea totală a Bisericii Socola, fără autorizaţie, şi construirea Centrului Medical Arcadia, de pe strada Sărărie, fără avizul Comisiei Monumentelor Istorice din cadrul Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu Iasi.
sursa: https://financiarul.ro/2009/07/16/sapte-monumente-istorice-distruse-in-iasi-de-la-inceputul-anului/
7. Situație teribilă, în coasta Iașului. Un monument vechi de 2.500 de ani a fost distrus
Sunt monumentele istorice care stau «cuminți» și își așteaptă rândul în a intra pe mâna «doctorilor». Vorbim și despre intervenția restauratorilor… Stau și așteaptă ca autoritățile locale în frunte cu primarul, care răspund de ele, împreună cu proprietarii, să le ofere o șansă. Sau măcar să… nu le distrugă”, transmite conf. univ. dr. Vasile Cotiugă. Acesta activează în cadrul Facultății de Istorie de la Universitatea „Cuza” din Iași.
Acesta a arătat că, în urmă cu ceva ani, tot aici s-a construit o antenă de telefonie mobilă. Asta ilegal și chiar în cetatea dacică de pe Dealul Cătălina din Cotnari. Este vorba despre una dintre cele mai faimoase cetăți dacice din Moldova.
„Acum, aici a fost ridicată ilegal o cruce de beton armat pe valul de apărare al cetății. Chiar s-au săpat și trepte în val!! Chipurile, un monument dedicat eroilor neamului!! Domnule primar, ceea ce ați făcut se numește distrugerea unui monument istoric! Este adevărat, dumneavoastră habar nu aveți ce înseamă un monument istoric. Dacă ați fi știut, nu făceați grătare de ziua comunei în cetatea getică. Nu ați fi ars gunoiul într-o groapă săpată ilegal în cetate!!”, a mai spus profesorul Cotiugă.
sursa: https://www.bzi.ro/exclusiv-situatie-teribila-in-coasta-iasului-un-monument-vechi-de-2-500-de-ani-a-fost-distrus-imagini-socante-foto-3811234
8. Bloc în sit arheologic – la Constanţa
Prin jungla de beton şi asfalt a oraşului Constanţa îşi iţesc, timide, contururile, vestigii arheologice de o importanţă covârşitoare pentru patrimoniul material şi imaterial european, implicit românesc şi, la fel de implicit, constănţean. Unul dintre cele mai importante monumente este Poarta Mare a Cetăţii Antice Tomis. Turnul său de NE are ghinionul să se afle pe o proprietate privată, pe care o firmă vrea să construiască un bloc imens şi a primit aviz de construcţie de la Ministerul Culturii în acest sens: blocul se va ridica la doar 2 metri de monument, contravenind flagrant legilor aflate în vigoare care stipulează că distanţa maximă este de 100 de metri!
sursa: https://www.telegrafonline.ro/incredibil-bloc-in-sit-arheologic-numai-la-constanta-ce-fac-autoritatile
9. Situl arheologic Tirighina-Barboşi lăsat în paragină
Primăria municipiului Galați are în proprietate 30.035 de metri pătraţi din cei circa 75.000 mp cât are situl, restul fiind proprietate privată. Potrivit legii, instituția a avut şi are obligaţia de a delimita, semnaliza, proteja, conserva şi asigura paza monumentelor istorice aflate în proprietatea sa.
Ce a făcut Primăria din 1990 şi până acum pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a sitului arheologic? „Nu avem cunoştinţă despre lucrări de conservare în perioada 1990 – 2017”, se arata într-un răspuns trimis de instituție la solicitarea noastră.
Pe 1 octombrie 2009, pe promontoriul de la Tirighina, lângă Castrul roman, autorităţile locale şi şefii instituţiilor de cultură au semnat Memorandumul „S.O.S. Tirighina-Barboşi” care-şi propunea să „redea situl arheologic românilor” stabilind măsuri clare de protejare şi valorificare monumentului istoric. De atunci însă nu s-a făcut nimic concret.
În august 2010, la Tirighina se juca paintball, situl fiind plin de pete şi bile colorate.
În mai 2013, Direcţia pentru Cultură reclama executarea, fără autorizaţii, a unor excavaţii în sit, iar Poliţia Locală a precizat că este vorba despre „persoane neidentificate care căutau fier vechi”.
sursa: https://justitiecurata.ro/galati-situl-arheologic-tirighia-barbosi-monument-de-importanta-nationala-lasat-in-paragina-de-autoritati-sit-ul-ar-putea-fi-salvat-cu-fonduri-europene-insa-primaria-a-ratat-prima-sesiune-de-depu/
10. Monumentele istorice, distruse – Buzau
Lista monumentelor istorice din judeţul Buzău cuprinde peste 800 de clădiri, situri, parcuri brâncoveneşti, un cimitir evreiesc, case cu valoare istorică şi altele asemenea.
Printre ele se afla si celebra casă din Chiojdu, jud. Buzău, care este imprimată pe bancnota de 10 lei. Numai că, inventariate în teren, multe dintre acestea nici nu mai există.
Casele de patrimoniu s-au prăbusit, iar câteva dintre monumentele celebre ale Buzăului, precum Tabăra de Sculptură în aer liber de la Măgura se afla în degradare accentuată.
Mai grav este că în unele situri arheologice se construieşte! Exemplu, termele romane de la Pietroasele, peste care se ridică două case fără autorizaţie de construcţie!
sursa: http://www.romania-actualitati.ro/monumentele_istorice_distruse-44990
11. Monumente istorice reabilitate fara aviz – Suceava
Daca mai multe monumente istorice din Suceava precum Palatul Administrativ si Casa memoriala Ion Creanga au fost reabilitate fara aviz, altele, printre care se numara statuia lui Stefan cel Mare de langa Cetatea de Scaun, dar si ruina Curtii Domnesti, sunt in stare avansata de degradare.
Potrivit unui raport privind starea monumentelor istorice din judetul Suceava, prezentat joi in Colegiul Prefectural de catre Aurel Buzincu, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Suceava, mai multe monumente se afla in stare avansata de degradare, existand riscul ca ele sa se prabuseasca in orice moment, scrie Mediafax. Printre acestea se numara Cazinoul din Vatra Dornei, Gara Itcani, Biserica AMD a fostei manastiri din Ilisesti, Biserica de lemn din Forasti, Casa Hopmeier din Suceava, Conacul Varnav-Liteanu din Liteni, cladirea fostei BCR din Siret sau Conacul de la Calafindesti.
In plus, Aurel Buzincu a mentionat si ca exista cladiri care au fost reabilitate fara aviz, printre acestea numarandu-se Gara Burdujeni, Primaria Vatra Dornei, cladirea Palatului Administrativ din Suceava sau Casele memoriale din Falticeni Dragoslav, Eugen Lovinescu, Ion Creanga si Mihail Sadoveanu.
sursa: http://www.ziare.com/cultura/arhitectura/mai-multe-monumente-istorice-din-suceava-in-se-aflain-stare-avansata-de-degradare-iar-altele-au-fost-reabilitate-fara-aviz-1329293
12. Monument istoric, demolat in Capitala cu aprobarea primariei
Primaria Municipiului Bucuresti a aprobat demolarea unei cladiri din centrul Capitalei, clasata ca monument istoric. Motivul? Investitorul sustine ca il costa mai putin sa o darame decat sa o restaureze. Este vorba despre un imobil aflat la intersectia dintre strada Ion Campineanu si Bulevardul Magheru, construit in 1920.
sursa: http://www.ziare.com/social/capitala/monument-istoric-demolat-in-capitala-cu-aprobarea-primariei-1247573
13. Primaria Capitalei a demolat un monument istoric pe timpul noptii
Primaria Capitalei a demolat o cladire monument istoric de pe strada Stirbei Voda chiar la miezul noptii. Locuitorii din zona au chemat politistii din cauza zgomotului produs, dar acestia nu au putut decat sa dea o amenda pentru deranjarea linistii publice.
Reprezentantii ONG-urilor sustin ca imobilul face parte din ansamblul arhitectural „Stirbei Voda”, care se afla pe lista monumentelor istorice
sursa: http://www.ziare.com/social/primaria/primaria-capitalei-a-demolat-un-monument-istoric-pe-timpul-noptii-1061597
14. Hotel de lux peste Cetatea ţărănească a Râşnovului
Cetatea Râşnov, un monument istoric vechi de peste 600 de ani, a fost distrusă în numai cinci ani de un administrator italian care s-a visat proprietar peste istoria noastră. A construit parcări peste vestigii arheologice, a distrus capelele din interiorul cetăţii pentru restaurante şi a excavat situl istoric în care se găsea şi un cimitir medieval.
Expertiza cerută de primărie a scos la iveală numeroasele abuzuri care au fost pe punctul de a transforma cetatea monument într-un kitsch al secolului al XXI-lea. În bani, distrugerile se măsoară undeva la 68 miliarde de lei. În realitate însă mutilarea cetăţii şi distrugerea sitului dacic nu se compară cu nimic.
„Râşnovenii, chiar românii, au pierdut bătălia pentru cetate de mulţi ani, de la primul zid medieval distrus şi de la prima cupă de excavator încărcată cu sit arheologic.
Nici un proces nu mai poate să ne aducă înapoi istoria distrusă de cârciumarii italieni”, precizează în nota înaintată instanţei reprezentanţii monumentului.
sursa: https://jurnalul.antena3.ro/campaniile-jurnalul/hotel-de-lux-peste-cetatea-taraneasca-a-rasnovului-536887.html
15. Istorie aruncată pe maidan. Se sapă noaptea în situl istoric al Constanței și pământul plin de comori e cărat la marginea orașului!
Tone de pământ pline cu piese elenistice și romane au fost scoase din Cetatea Antică Tomis și aruncate la marginea orașului Constanța, de către un afacerist care a primit undă verde să construiască un bloc de patru etaje chiar pe ruinele sitului arheologic.
Excavările au fost făcute noaptea, fără supraveghere arheologică, deși săpăturile au loc într-un spațiu extrem de important pentru trecutul comunității, chiar în buza cetății întemeiată în urmă cu mai bine de 2000 de ani. La doar câteva sute de metri de locul unde sunt făcute săpăturile, a fost găsit Șarpele Glykon (secolul al II-lea), în anul 1962, cu ocazia lucrărilor de scoatere a șinelor de cale ferată de la Gara Veche a Constanței. Se poate spune că s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Mă refer la săpăturile făcute acum, fără arheolog”, a declarat, pentru Libertatea, arheologul Octavian Mitroi. “Presiunile constante ale unor investitori și incompetența autorităților au distrus numeroase monumente”, spune și arheologoul Ovidiu Țentea, fost președinte al Comisiei Naționale de Arheologie din Ministerul Culturii.
sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/istorie-aruncata-pe-maidan-constructia-unui-bloc-in-situl-istoric-al-constantei-distruge-vestigii-antice-se-sapa-noaptea-si-pamantul-plin-de-comori-e-carat-la-marginea-orasului-2866802
16. Cum se distruge un monument istoric – Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia
Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
„Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise”, a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.
Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie – 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului – Consiliul Judeţean Hunedoara – nu deţin autorizaţie de construire.
„Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise”, se arată în raport.
De asemenea, comisia a stabilit că lucrările au continuat după emiterea somaţiei de către Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional Hunedoara, iar Primăria comunei Orăştioara de Sus nu şi-a exercitat controlul propriu, neluând nicio măsură faţă de executarea lucrărilor neautorizate.
sursa: https://www.sospatrimoniu.ro/item/226-cum-se-distruge-un-monument-istoric
17. Monumente distruse: Castrul Roman de la Bumbești Jiu, sufocat de gunoaie și nepăsare
Construite în secolul II, între cele două războaie daco-romane, castrul și așezarea civilă aferentă zac îngropate de mizerie și dezinteres.
Pe drumul ce leagă Târgu Jiul de Petroșani este foarte ușor de găsit situl în discuție, deoarece călătorul este întâmpinat de o inscripție uriașă pe care scrie „Castrul Roman”. Din nefericire, nu este un indicator către un muzeu sau vreun spațiu care să pună în valoare situl arheologic, ci este numele unei cârciumi care tronează și blochează acest vestigiu. Conform unei investigații realizate acum 10 ani, acest bar ar funcționa chiar în interiorul sitului arheologic, lucru ilegal și atunci și acum.
sursa: https://www.activenews.ro/stiri-locale/Monumente-distruse-Castrul-Roman-de-la-Bumbesti-Jiu-sufocat-de-gunoaie-si-nepasare.-Pe-teritoriul-sitului-arhelogic-de-categoria-A-sta-construita-o-carciuma-FOTO-REPORTAJ-155877
18. Monumente distruse de restaurari – Sighisoara
Termopane in orasul muzeu al Romaniei
Fiind un sit UNESCO, trebuie folosite anumite materiale, iar constructiile sa fie in ton cu specificul centrului istoric. Hans Hedrich sustine insa ca pensiunea ii apartine unui fost consilier local, aflat in acelasi partid cu primarul orasului. Patronul a folosit un tertip, a cumparat 2 cladiri aflate pe strazi diferite, dar unite printr-o curte interioara. Si s-a folosit de avizele luate pentru o singura cladire, desi in curtea interioara a mai ridicat un corp nou, de legatura. Pensiunea se afla la 2 strazi mai jos de primarie, iar daca ar fi mers sa verifice, inspectorii municipali puteau afla si reactiile vecinilor din zona.
Monumente de arhitectura fara arhitect
Oamenii locului spun ca abuzurile au inceput in urma cu 7 ani, atunci cand in cetatea Sighisoarei au fost deschise pensiuni. Asa au aparut mansarde cu ferestre tip Velux, fatade pictate in culori fistichii, ferestre termopan, si modificari interioare de amploare. Totul in goana de a obtine cat mai mult loc pentru turisti, din poduri si beciuri care nu au fost niciodata spatii de cazare. Am cerut explicatii viceprimarului, cel care conduce acum orasul. Spune ca nu a vazut pana acum ferestrele. Edilii se fac ca nu stiu si nu vad, la fel cum proprietarul ferestrelor de pe zidul cetatii se face nu are nicio legatura cu pensiunea. Proprietarii se feresc sa explice daca si cum primesc autorizatii pentru interventiile din cetatea Sighisoarei.
Malaiesti este o cetate ascunsa intre dealurile comunei hunedorene Salasul de Sus. Ridicata in secolul al XIV-lea, a ajuns o ruina si a fost refacuta complet in urma cu doi ani. Primaria a accesat un proiect pe fonduri europene de 1,5 milioane de euro, care a inclus restaurarea corpului de cetate si asfaltarea unui drum prin comuna, pana la obiectiv. Profesorul Andrei Rusu spune ca dintr-un monument national de clasa A, cetatea a ajuns o cabana turistica.
sursa: https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/emisiuni/2015/sezonul-1/monumente-distruse-de-restaurari-termopane-in-sighisoara-beton-peste-cetatea-sucevei-arheologie-cu-detinuti-la-deva.html
19. Castru roman distrus pe Valea Oltului. Fiul unei primărițe și-a făcut o casă
Pare aproape incredibil, dar un castru roman vechi de mai bine de 2.000 de ani a fost serios avariat de capriciul fiului unui primar al unei comune de pe Valea Oltului. Totul s-a întâmplat la Racovița, o comună aflată la aproximativ 60 de kilometri de Sibiu. Acolo odrasla edilului și-a construit o casă, demolând cu buldozerul zidul castrului roman.
Terenul cu pricina, deşi aparţine localnicilor, este zonă de patrimoniu naţional, cunoscută sub denumirea de situl PRAETORIUM II. Edilii ar fi trebuit ca la eliberarea certificatului de urbanism să ceară şi avizul pentru certificatul de descărcare de sarcină arheologică al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea, lucru care nu s-a întâmplat. Ulterior, au declarat că de fapt nu ştiau că se construieşte în incinta castrului roman.
Directorul Direcţiei de Cultură, Florin Epure, susţine însă că Primăria a fost înştiinţată în repetate rânduri, ca şi alte comune din Ţara Loviştei. De altfel, toată zona montană a Văii Oltului, din judeţul Vâlcea, este plină de castre romane. Nici când s-a emis autorizaţia de construcţie nu s-a cerut avizul pentru certificatul de descărcare de sarcină arheologică al Ministerului Culturii şi Cultelor.
sursa: https://www.oradesibiu.ro/amp/2018/01/04/castru-roman-distrus-pe-valea-oltului-fiul-unei-primarite-si-a-facut-o-casa/
20. Situri arheologice, victimele dezinteresului autorităților – Tulcea
La un tur al cetăților din nordul Dobrogei, am observat că la cetatea getică de la Beștepe s-a amenajat o stână. Surprinzător, la cetatea Salsovia din Mahmudia au început lucrările neautorizate pentru o groapă de gunoi. Cel mai afectat sit arheologic rămâne însă cetatea Arrubium din Măcin care a avut o soartă tristă încă de la începutul secolului al XX-lea, atunci când, odată cu exploatarea unei cariere, situl a fost distrus în proporție de 50%’, a declarat pentru Agerpres Sorin Ailincăi, managerul general al ICEM ‘Gavrilă Simion’.
La cetatea Arrubium, monument istoric de categoria A, construcțiile ridicate în ultimii ani de diferite persoane au afectat zidul sitului arheologic. ‘Acum se pune problema dacă se administrează sau supraveghează cum trebuie aceste monumente cu care autoritățile locale și localnicii se mândresc, pentru că riscăm să rămânem fără ele’, a mai spus Ailincăi.
Drumul de pământ până la cetatea Salsovia trece pe lângă o construcție ridicată cu fonduri europene după care vizitatorul trebuie să facă față unei gropi de deșeuri în care resturile menajere fumegă. Cu toate acestea, unii localnici sunt mândri de cetatea Salsovia.
sursa: https://cronicaromana.net/2015/06/20/situri-arheologice-victimele-dezinteresului-autoritatilor/
21. Cum se distruge patrimoniul de la Roşia Montană
În Roşia există 35 de construcţii declarate monument istoric şi trei biserici vechi de sute de ani. O parte dintre locuinţele monument sunt în proprietatea companiei care a iniţiat proiectul minier privat eşuat şi sunt în pericol de prăbuşire.
Nicio activitate de restaurare printre construcţiile cumpărate de compania privată nu a mai avut loc la Roşia de cel puţin 5 ani. Se aşteaptă o decizie în dosarul cu miză de peste 5 miliarde de dolari, deschis de Gabriel Resources împotriva Statului Român la tribunalul Băncii Mondiale de la Washington.
sursa: https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/foto-distruge-patrimoniul-rosia-montana-constructii-monument-istoric-tinute-picioare-ajutorul-grinzilor-lemn-1_5e24228f5163ec427140bfc6/index.html
22. Monument istoric distrus prin lucrări neautorizate – Bucuresti
Poliţiştii din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale a Poliţiei Române s-au sesizat cu privire la faptul că, la o biserică din Bucureşti, monument istoric de clasă A, de valoare naţională şi universală, înscris în Lista Monumentelor Istorice, au fost făcute lucrări de intervenţie neautorizată. Autosesizarea a vnit ca urmare a unui control efectuat împreună cu reprezentanţi ai Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural a Municipiului Bucureşti.
Lucrările neautorizate au constat în montarea a două centrale termice şi amplasarea, cu sprijinire pe perete, a conductelor, precum şi a trei aparate de aer condiţionat, fiind perforate perimetral ferestrele pentru traversarea conductelor. Aceste operaţiuni au cauzat distrugerea picturii murale de pe pereţii interiori în zonele în care au fost amplasate echipamentele.
sursa: https://www.romaniatv.net/monument-istoric-distrus-prin-lucrari-neautorizate-s-a-deschis-dosar-penal_342908.html
23. Legea monumentelor istorice este doar o maimuțăreală – Cluj
(fosta casa Restaurant Bufnita)
Virgil Pop, consilier superior în cadrul Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice Cluj: „În acest moment, situația protejării, amenajării și restaurărilor la casele monument istoric este una mizerabilă. În primul rând este de vină populația și nu neapărat administrația. Administrația e doar o reflexie a populației. Noi avem o lege a monumentelor care prevede protejarea monumentelor, dar aceasta este făcută numai sub formă de maimuțăreală a legislației europene, făcută doar să zicem că suntem europeni. O lege când apare, trebuie să înlocuiască de fapt, sau să întărească niște obiceiuri. Pe când la noi, populația nu dorește protejarea monumentelor. Pe oricine veți întreba însă, nimeni nu va spune că nu iubește monumentele istorice, nimeni nu va spune că vrea să le distrugă, nimeni nu va spune așa ceva, și, într-un fel, toți sunt sinceri până în momentul în care apare un interes. Atunci când apare interesul, nu-i mai pasă omului de nimic.”
sursa: http://transilvaniareporter.ro/actualitate/foto-gandirea-primitiva-s-a-mutat-in-orasul-comoara-virgil-pop-in-cea-mai-corupta-tara-din-europa-protejarea-monumentelor-istorice-se-face-de-catre-neispraviti-si-intr-un-mod-mizerabil/
24. Cum distruge Dorel fațada unui monument istoric din Suceava
Fațada Palatului Administrativ din Suceava, clădire monument istoric, este spălată cu apă sub presiune, deși noaptea temperaturile sunt negative, iar trencuiala se poate crăpa.
sursa: https://www.realitatea.net/stiri/local/cum-distruge-dorel-fa-ada-unui-monument-istoric-din-suceava_5dcc9271406af85273d752b2
25. Monument istoric, distrus la ordinul primarului – Tibanesti, Iasi
Un numar de 11 copaci din parcul dendrologic din comuna ieseana Tibanesti au fost taiati, dupa ce, saptamana trecuta, primarul din localitate a decis sa amenajeze aici un parc de joaca pentru copii. Doar ca parcul de cateva hectare in care edilul dorea sa construiasca spatiul de joaca este inclus in Ansamblul Petre P. Carp, declarat monument istoric si este motivul unui litigiu intre Consiliul Local din comuna si stramosii lui Petre P. Carp.
„Aici erau sobolani, serpi, nu se putea circula. Am avut reclamatii de la cetateni ca au gasit pe trotuar serpi si plecau si acasa la ei”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Aurica Cobuz, primarul comunei Tibanesti.
Femeia sustine ca vrea sa amenajeze un parc de joaca pentru copii intr-o parte a parcului de sase hectare, iar pentru acest lucru era nevoie sa curete zona. Astfel, 11 arbori din parcul dendrologic au fost pusi la pamant.
sursa: http://www.orange.ro/info/news/mediafax/article/407595
26. Biserică-monument istoric, distrusă de preot – Dolj
O biserică monument istoric din Dolj este distrusă chiar de preotul care slujește acolo. Duhovnicul s-a apucat să renoveze clădirea construită la începutul anilor 1800, însă fără a avea vreun aviz sau autorizație de la Ministerul Culturii. Mai mult, meșterii care au dat deja jos o parte din tencuiala exterioară nu sunt specialiști în recondiţionarea monumentelor istorice, ci săteni.Construită în anul 1809, Biserica Sfântul Nicolae din comuna doljeană Coșoveni este una dintre puținele biserici din zonă în care se păstrează pictura originală, realizată în frescă. În ultimele zile însă, localnicii au pus la pământ jumătate din tencuiala pereţilor exteriori. A fost dorința preotului paroh care a hotărât că biserica trebuie renovată. Lucrările au început însă doar cu binecuvântare bisericească, nu și cu autorizațiile legale.
sursa: http://obiectivbr.ro/content/biseric%C4%83-monument-istoric-distrus%C4%83-de-preot
27. Se distruge un monument istoric în Sibiu!
Conform DJC Sibiu, coronamentul vechiului zid de apărare de pe strada Manejului a fost iniţial decopertat, fără autorizaţie, din decembrie 2017, distrugerea lui fiind completată de intervenţiile făcute fără respectarea avizului emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu, în septembrie 2018, de o firmă contractată şi coordonată de Primăria Municipiului Sibiu.
“La primele patru arcade interioare ale zidului, dinspre strada Pompeiu Onofreiu către strada Bărbierilor, a fost distrus umărul de sprijin cu pickhammer-ul pe o lăţime aproximativă de 60 cm (15 cm în profunzime şi aproape 50 de cm în exterior), pierzându-se definitiv conservarea alternanţei nou-vechi în restaurare. Mai mult, arcele din cărămidă, care trebuiau doar completate, au fost reconstruite prin cofrare la o dimensiune inexactă, cu suport direct pe caldarâm, fără legătură cu fundaţia originară aflată sub pavaj. Dimensiunea cărămizilor folosite (cărămidă industrială Porotherm) diferă de cea originală, evacuată ca rebut în două containere. Constatările la faţa locului sunt mult mai complexe şi amănunţite şi vor face obiectul unui raport de caz punctual, cu propuneri de sancţiuni”, spun reprezentanții DJC Sibiu.
sursa: https://realitateadesibiu.net/index.php/2018/09/24/se-distruge-un-monument-istoric-in-sibiu-ce-spune-directia-judeteana-de-cultura/
28. Istorie ”ucisă”. Casa monument istoric Moangă Pleșoianu, paragină totală
Nu sunt bani. Aceeași placă zgâriată, arhicunoscutul refren venit drept argument-scuză în nerezolvarea problemelor. Zeci de monumente istorice din Gorj sunt lăsate în ruină, din cauza lipsei de finanțare. În aceeași situație, și Casa Moangă Pleșoianu de la Săcelu, preluată în anul 2010 de Consiliul Județean Gorj de la admnistrația locală tocmai pentru a fi salvată. S-a estimat că monumentul istoric este distrus în proporție de 90% și sunt necesare 3 miliarde de lei vechi pentru reabilitarea construcției. Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, instituție care are în administrare casa, spunea la acea vreme că se impune un acoperiș provizoriu, iar în 2011 monumentul o să fie inclusă în Programul Național de Restaurare. ”Vom face acolo un muzeu despre cultura și civilizația locală cu obiecte de geologie, arheologie, istorie. De asemenea, vor exista și două camere de protocol pentru oaspeții Muzeului Județean”, preconiza Hortopan. Au trecut opt ani de la preluarea de către Consiliul Județean și nici urmă de materializare a declarațiilor directorului de la muzeul din Târgu Jiu.
sursa: https://jienii.ro/istorie-ucisa-casa-monument-istoric-moanga-plesoianu-paragina-totala/
29. Cu buldozerele în situl arheologic – Piscul Crasani
E vorba de Piscul Crăsani, dava (aşezarea, n.r.) de la Piscul Crăsani, aşezată între Crăsani şi Cobuz. Zona aflată sub impact este în partea de nord-vest a davei şi aproape de râul Ialomiţa. Specialiştii Muzeului Judeţean Ialomiţa au rămas uimiţi când au văzut pagubele. O bună parte din cetatea lui Dromichete a fost distrusă de buldoexcavatoare. Mii de metri cubi de pământ în care, spun arheologii, mai mult ca sigur s-ar fi aflat obiecte antice, rare, mărturii ale formării poporului român, au ajuns în râul Ialomiţa.
Dezastrul a fost descoperit de arheologi la sfârşitul lunii trecute, când au făcut o vizită în zonă. În urma buldoexcavatoarelor au ieşit la iveală obiecte extrem de rare.
sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/cu-buldozerele-in-situl-arheologic-465826
30. Un primar i-a facut vila sotiei peste un sit arheologic: Nu-s istoricul lui peste prajit!
Cristinel Lambru, primarul localitatii Gura Ialomitei, i-a construit sotiei o vila la marginea comunei fara sa ceara niciun aviz. Pentru ca proprietatea a fost ridicata pe un sit arheologic de mare importanta, procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Ialomita fac cercetari in rem pentru a afla cine se face vinovat de distrugerile produse.
Situl arheologic este cercetat inca din 1970, cand au fost descoperite aici mai multe vestigii ale culturii Dridu din perioada evului mediu timpuriu, inclusiv sfetnicul de la Luciu, unul dintre primele elemente de crestinism din Romania. Arheologii de la Muzeul Judetean Ialomita spun ca distrugerile sunt uriase, informeaza ProTV.
Proprietatea edilului liberal, inconjurata de gard inalt si plantatie de vita de vie, troneaza acum peste comorile ascunse sub pamant. Cand a ridicat vila, Cristinel Lambru n-a cerut nici autorizatie de la Directia de Cultura, nici certificat de urbanism, in conditiile in care la primarie exista harti care indica situl arheologic, iar Lambru e primar din 2008.
sursa: http://www.ziare.com/social/administratia/un-primar-i-a-facut-vila-sotiei-peste-un-sit-arheologic-nu-s-istoricul-lui-peste-prajit-1410714
31. Primăria Alba Iulia a intrat cu buldozerele în castrul Legiunii a XIII-a Gemina
În prezent întreaga comunitate ştiinţifică din România a aflat despre inimaginabila distrugere a sitului arheologic din Cetatea Alba Iulia în care 3 hectare de sit arheologic au fost distruse cu buldozerele.
Cei care puteau să împiedice această nenorocire nu au făcut-o ori pentru bani, ori pentru interese politice de moment.
sursa: https://www.cotidianul.ro/primaria-alba-iulia-a-intrat-cu-buldozerele-in-castrul-legiunii-a-xiii-a-gemina/
32. Un castru roman din judetul Valcea, distrus cu buldozerul de o primarita
Primarul şi fostul viceprimar ai unei comune din nordul judeţului Vâlcea au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalului Vâlcea, pentru abuz în serviciu în formă continuată şi obţinerea unor foloase necuvenite pentru sine sau alţii.
Faptele s-au petrecut în urmă cu mai bine de 7 ani, când Primăria a eliberat un certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie, într-o zonă protejată. Terenul cu pricina, deşi aparţine localnicilor, este zonă de patrimoniu naţional, cunoscută sub denumirea de situl PRAETORIUM II. Edilii ar fi trebuit ca la eliberarea certificatului de urbanism să ceară şi avizul pentru certificatul de descărcare de sarcină arheologică al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea, lucru care nu s-a întâmplat. Ulterior, au declarat că de fapt nu ştiau că se construieşte în incinta castrului roman.
sursa: https://www.euroolteniainfo.com/un-castru-roman-din-judetul-valcea-distrus-cu-buldozerul-de-o-primarita/
33. Cetate dacică a fost nivelată cu buldozerul – Salaj
Cetatea dacică de la Stârciu, din comuna sălăjeană Horoatu Crasnei, a fost nivelată cu buldozerul de către reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din comună. Primarul Florian Sur ridică din umeri şi spune că, pe de-o parte, nici reprezentanţii asociaţiei nu l-au anunţat de lucrările pe care le aveau programate în zonă (nivelau, se pare, terenul pentru amenajarea unui drum forestier), iar pe de altă parte, recunoaşte că, şi dacă l-ar fi anunţat, nu ştia că acolo – pe teritoriul administrativ gestionat acum de el – s-ar afla o cetate dacică. ”NU ne-a anunţat nimeni în comună că este o cetate acolo. Ştiu de la unii oameni că există un loc numit Cetăţuie”, susţine primarul. De cealaltă parte, reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău spun că existenţa acelui sit arheologic ar fi trebuit cunoscută de comunitate şi, mai ales, de Primărie, întrucât el este reprezentat pe Planul Urbanistic General al comunei. „Nu sunt specificate coordonatele geografice exacte, dar situl este evidenţiat în PUG”, precizează Horea Pop, şeful secţiei de cercetare din cadrul muzeului. Pe fir au intrat şi poliţiştii, sesizaţi de cei de la MJIAZ. ”Am fost sesizaţi în luna mai cu privire la faptul că în Dealul Cetăţuii din raza comunei Horoatu Crasnei ar fi fost distrus un sit arheologic.
sursa: https://gazetadecluj.ro/cetate-dacica-a-fost-nivelata-cu-buldozerul/
Acestea sunt doar o mica parte din cazurile de distrugere a patrimoniului cultural national. Unele cu stiinta, altele din nestiinta, insa un lucru este cert: toate sunt distruse iremediabil, cu daune necuantificabile pentru istoria nationala.
Este din ce in ce mai clar ca ar trebui sa se ia masuri de preventie, care sa faca parte dintr-un proiect de tara.
Unele dintre aceste masuri care ar fi binevenite pentru reducerea acestor situatii:
– alesi locali cu cel putin bacalaureatul absolvit si un test psihologic inainte de a-si putea depune candidatura; impactul unui primar semianalfabet (de exemplu) este major, avand in vedere principiul „puterii exemplului”;
– Testare psihologica la angajare pentru toate persoanele care vor avea, potrivit fisei postului, putere de decizie in ceea ce priveste proiectele de investitie;
– Actiuni de informare si ore de educatie culturala publica, dar si in scoli, prin care sa se aduca la cunostinta tinerilor informatiile de baza in scopul protejarii patrimoniului cultural;
– Sporirea numarului de angajati ai politiei de patrimoniu si punerea la dispozitie a mijloacelor necesare pentru exercitarea optima a obligatiilor de servici;
– Incurajarea tinerilor pentru studii de specialitate in domenii precum arheologie, restaurare, cercetare istorica, etc. Bineinteles, asta ar trebui sa fie in acelasi timp cu stimularea financiara a acestor domenii de activitate.
Toate aceste masuri ar avea un impact bugetar anual mai mic decat pierderile la care asistam cu totii an de an.
Florin Bosoteanu, 28.01.2020
1 Pingback