În 1927-28, Sir Leonard Woolley a condus o serie de lucrări arheologice pe teritoriul vechii regiuni Mesopotamia. În timpul excavărilor unuia dintre cele mai mari morminte – mormântul regelui Ur-Pabilsag (care a murit în jur de 2550 BC) – a fost descoperit un artefact extrem de interesant. O cutie de lemn, goală, aproximativ 50/22 centimetri, ornată cu mozaic, ce ilustrează scene de război și pace și despre care inițial s-a presupus că este, de fapt, un stindard.

În scenele de război ilustrate de Stindardul din Ur putem distinge caracteristici ale carelor de luptă sumeriene. Ușor de observat este tolba cu sulițe fixată pe o parte a carului, în exterior. Partea din față a carului, scutul, este reprezentat vertical și plat câteodată, sau ușor înclinat în față alteori (posibil de la aspectul stilizat care suprapune tolba cu sulițe peste scutul carului).

Aspectul general al carului de luptă sumerian este mai mult de căruță adaptată pentru lupta și acest fapt este total justificat, având în vedere modele în miniatură descoperite. Dar poate jucăriile erau simplificate, fiind destinate copiilor. Carele de lupta reprezentate pe Stindardul din Ur au toate scutul înclinat. Dar, din nou, acest lucru ar trimite către un design pretențios, ba chiar nerealizabil fără suficiente ranforsări.

Se pare că adevăratul motiv al scutului înclinat este unul rezultat din experiența de război a luptătorilor sumerieni. Un scut înclinat oferă o mai bună manevrabilitate a carului, mai mult loc pentru picior, ceea ce permite soldatului să vină mai în față și pasagerului mai mult loc de manevră.
Din cauza materialelor din care era construit – lemn și textil – nu există un car de lupta sumerian să fi supraviețuit până în prezent. Din fericire, avem Stindardul din Ur fără de care nu am fi știut cum arată un astfel de car. Stindardul din Ur se află la British Museum, Londra.

Catalin Iliescu, 04 Februarie 2020