Descoperiri importante in afara siturilor arheologice realizate de catre pasionati de istorie, cu ajutorul detectoarelor de metale, predate institutiilor statului, conform legii

In ultimii ani detectia de metale a devenit un hobby destul de raspandit in Romania, pentru unii fiind un mod de a-si petrece timpul liber in natura, altii avand in plus si dorinta de a aduce un aport cunoasterii istoriei locale sau nationale.
Un detectorist autorizat si pasionat de istorie aloca timp si pentru studiul legislatiei, carti istorice, povesti, legende si harti, incercand sa descopere informatii si sa le verifice in teren, partea cea mai grea, dar si cea mai interesanta.
Pentru un detinator autorizat de detector de metale, fiecare obiect descoperit are o poveste, imediat ce este scoasa din pamant, chiar daca importanta lui nu este majora sau acel obiect nu prezinta interes pentru patrimoniul national. Un exemplu: descoperirea unei monede de 5 bani 1954 ne arata faptul ca cineva, prin anii ’60 a trecut pe acolo si a pierdut acea moneda.
„Banal!” veti spune, insa satisfactia descoperitorului este unica, avand in vedere faptul ca in 99% din descoperiri sunt cuie, sarme, table ruginite si alte gunoaie contemporane.

Exista insa cateva zeci de cazuri, in care cei care practica acest hobby fie au avut doar noroc, fie la noroc a avut un aport major studiul realizat in prealabil sau/si intuitia, aducand la lumina tezaure antice sau medievale din locuri in care poate o alunecare de teren sau un meteorit le-ar fi dezgropat, fiind departe de situri arheologice in care, cel putin teoretic, se fac sapaturi sistematice. O parte din aceste descoperiri le prezentam in acest articol.

Judetul Cluj, 2018
Tezaur din sec. 5, format din obiecte din aur si argint, obiecte care au apartinut cel mai probabil unui rege sau unei persoane importanta din acea comunitate.
Descoperitori: Flaviu Corbureanu si Andrei Vlad Lumperdean
Flaviu Corbureanu: „Descoperirea am făcut-o sâmbătă după-masă, credem că descoperirea face parte dintr-un mormânt, credem noi gepid. Am decis să nu mai continuăm săpăturile să nu stricăm contextul arheologic.”
Andrei Vlad Lumperdean: „Am găsit aceste piese de valoare, aur argint şi am considerat că este un bun pentru patrimoniu şi am venit să îl predăm. După cum am citit pe internet sunt piese de mare valoare gepide, un popor migrator care au colindat zona Clujului, au avut aşezări aici.”
Virginia Radeanu, arheolog: ”Este prima dată când primim aşa ceva. Par să facă parte dintr-un moramant din perioada migraţiilor.”

2. Judetul Dambovita, 2020
Peste 980 monede din sec 16: spaniole, poloneze, turcești și românești.
Descoperitor: Florin Basceanu
„…poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, însoţiţi de un criminalist şi de doi arheologi de la Complexul Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte, au acordat sprijin reprezentanţilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Dâmboviţa pentru a intra în posesia a peste 980 de monede, descoperite de un bărbat din Bucureşti, împreună cu mai multe persoane, în urma unor activităţi de detecţie şi săpare a solului pe raza localităţii Săbieşti”, precizează IPJ Dâmboviţa.

3. Judetul Buzau, 2019
Morminte celtice si tezaur monetar compus din 12 monede romane republicane
Descoperitor: Dragos Baescu
„Este vorba despre trei descoperiri, cea mai recenta fiind de acum doua saptamani. Prima a fost in luna mai, un mormant celtic, apoi am gasit un tezaur format din 12 monede republicane, si acum doua saptamani am mai gasit un mormant celtic. Am facut aceasta descoperire cu un detector de metale si am luat legatura cu cei de la Muzeul Judetean de fiecare data. Am mers cu cei de la muzeu, ei au facut sapaturile complete. Toate descoperirile au fost facute pe o raza de cateva sute de metri. Practic, am cautat cu detectorul orice puteam gasi, monede, orice”, a declarat pentru OPINIA Dragos Baescu.

4. Judetul Valcea, 2013
Tezaur monetar argint – 47290 buc. monede turcesti, sec. 15 – cel mai mare tezaur monetar din Romania
Descoperitor: Iulian Enache
Dincolo de misterul poveştii rămâne realitatea de necontestat. Un român de bun simţ, Iulian Enache, din Goleşti – Vâlcea a descoperit un tezaur fabulos de monede otomane de argint, secolul al XV-lea, pe care nu s-a gândit, o clipă, să le valorifice în interes personal, pe piata neagra.
Acum, dupa mai mult de 6 ani de la descoperire, Iulian Enache a castigat lupta cu sistemul corupt, printr-o hotarare definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, urmand sa primeasca intr-un final, recompensa legala.

5. Judetul Mures, 2018
Tezaur de podoabe dacice – 64 piese din argint si 3 piese din aur
Descoperitor: Harsanyi Zsolt
Colecția conține podoabe care au aparținut cel mai probabil unui bărbat nobil dac, explică arheologul Muzeului Județean, Daniel Cioată.
Un târgumureșean a făcut cea mai importantă descoperire arheologică din regiunea centrală a țării: a găsit în localitatea Ernei 64 de piese de argint și 3 de aur.
Acestea reprezintă un tezaur dacic ce datează, cel mai probabil, de la jumătatea secolului I î.Hr.

6. Judetul Salaj, 2018
Tezaur monetar argint si bronz, in total aprox 60 monede sec. 17
Descoperitor: Daniel Cretu
Un prim lot, de 29 de monede din argint, a fost descoperit, în luna martie, de un detectorist, aşa cum îi numim noi, din Zalău, în zona numită ‘Între dealuri’, la marginea unui drum ce face legătura între localităţile Fetindia şi Meseşenii de Jos. Zona e situată mai aproape de hotarul satului Fetindia, iar monedele au fost găsite cu ajutorul unui detector de metale”, a declarat Horea Pop, şeful secţiei de arheologie din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

7. Judetul Vrancea, 2016
Tezaur format din 91 monede geto dacice din argint
Descoperitor: Ionel Sandu
Imediat ce a gasit monedele, barbatul a anuntat autoritatile, iar acestea au fost predate Muzeului Vrancei.
Specialistii sustin ca monedele au origine dacica si sunt intr-o stare perfecta, fiind vorba despre 91 de monede de argint cu o greutate de circa 10 – 13 grame fiecare. Monedele au inscriptii geto-dacice, pe avers au capul unei zeitati cu barba, iar pe revers un cal in miscare.
„Este vorba despre un tezaur monetar, din secolelele, aproximativ, unu, doi înainte de Hristos, tipul de monedă al geto-dacilor, o imitație a tetradrahmelor macedonene din timpul lui Philip al II-lea”, afirmă Aurora Apostu, arheolog.
„Monedele urmează să fie experitizate, proprietarul va fi recompensat cu 30 la sută din valoarea patrimoniului, valoare care va fi stabilită de către experți”, spune Traian Negulescu, director Direcția de Cultură Vrancea.

8. Judetul Dambovita, 2015
600 monede din argint de pe vremea lui Mircea cel Batran
Descoperitor: Mircea Adrian Codoban
Pe monedele emise în această perioadă apare acvila cruciată (Mama Gaya Vultureanca) ce este plasată pe post de cimier, deasupra unui coif care timbrează stema dinastică a lui Mircea cel Batran.
Este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o până acum, pot spune că mai degrabă acest tezaur a fost salvat, având în vedere că l-am găsit într-o zonă de pădure intens circulată” spune Mircea Adrian Codoban

9. Judetul Bacau, 2017
Tezaur monetar roman descoperit la Magiresti – 58 monede din argint
Descoperitor: Ioan Marius Irimia
Directorul Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Bacău, Simona Drob, care ne-a confirmat cele spuse de viceprimarul comunei Măgireşti. „Ne-au sunat şi au anunţat descoperirea. Am stabilit modalitatea de depozitare şi asigurarea securităţii, iar în cel mai scurt timp le vor aduce la instituţia noastră, după care monedele vor fi predate Muzeului de Istorie «Iulian Antonescu», aşa cum prevăd dispoziţiile legale.”

10. Judetul Bihor, 2019
Tezaur monetar: 64 monede argint – denari romani
Descoperitor: Cristi Rusu
O parte dintre monede au fost descoperite la suprafaţă, o parte erau îngropate. A trebuit să sape pe un perimetru de circa 25-30 de metri patraţi pentru a le scoate pe toate la suprafaţă.
Cele 64 bucăți de denari romani republicani din argint au fost predate la Muzeul Țării Crișurilor, pentru a se stabili exact perioada din care acestea provin.
La muzeu se află expuse și preedentele două comori descoperite de Cristian Rusu.

11. Judetul Bacau, 2019
Tezaur monetar din aur – 234 monede sec. 19 – cel mai mare tezaur monetar din aur din Romania
Descoperitor: Sorin Mare
in data de 2 Septembrie a fost predat la Direcția Județeana de Cultura Bacău, conform legii, un tezaur monetar din aur, constând în 234 monede din aur din aceeași perioada (sec. XIX), conform foto. Descoperitorul este pasionatul de istorie Sorin Mare din Bacău, membru al asociației Prospectorii Istoriei.
Componenta tezaurului este urmatoarea:
191 monede austro-ungare;
32 monede turcesti;
10 monede rusesti;
1 moneda Anglia

Mai multe detalii aici: https://history-prospectors.com/2019/09/04/tezaur-monetar-din-aur-descoperit-in-judetul-bacau/

12. Judetul Suceava, 2014
Tezaur monetar – 309 monede dacice din argint
Descoperitor: Paul Croitoru
Paul Croitoru are un detector de metale şi se ocupă de prospecţiuni, în timpul liber. „Este un hobby pentru el. În general, persoanele care au detectoare de metale nu caută monede, ci bucăţi de meteorit, care au o valoare cu mult mai mare faţă de cea a monedelor”, ne-a declarat Viorel Blănaru, consilier la Direcţia pentru Cultură Suceava. Cel care a găsit comoara nu a stat pe gânduri şi a predat-o direcţiei. „Predarea s-a făcut şi în prezenţa unui angajat al Primăriei Cacica, aşa cum prevede legea”, ne-a spus Viorel Blănaru.
Tot el a spus că tezaurul descoperit la Cacica este unicul de acest fel descoperit vreodată la Suceava. Pe teritoriul judeţului, în urma săpăturilor arheologice, s-au mai descoperit şi alte comori, datând din epoci mai puţin îndepărtate.„Atunci când împreună cu Florin Hău făceam săpături la Curtea Domnească am mai găsit un tezaur de 450 de piese datând din prima partea a domniei lui Ştefan cel Mare. Tezaurul era format din monede mici. Aici (tezaurul de la Cacica – n.r.) este vorba despre o cantitate de peste 1,5 kilograme de argint”, ne-a spus Viorel Blănaru.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

13. Judetul Gorj, 2018
Matrita dacica
Descoperitori: Sorin Maria, Valentin Cîrstea şi Florin Daniel Guţă
Valentin Carstea spune: „Nu ne-am dat seama despre ce piese este vorba sau de valoarea lor decât după ce le-am curăţat. Ştanţa era acoperită de noroi. Când le-am curăţat, ne-am dat seama ce sunt de fapt. Când le-am găsit erau alăturate. Am făcut această descoperire după ce am parcurs prin pădure mai mulţi kilometri. Părerea mea că valoarea lor este inestimabilă, fiind unicat în România. Am vorbit cu mai mulţi experţi în domeniu şi asta ne-au spus. Este cea mai valoroasă descoperire pe care am făcut-o de când ne ocupăm cu aşa ceva. Este ceva fabulos“.

14. Judetul Maramures, 2018
Tezaur roman compus din 20 monede din argint si un varf de sulita din fier
Descoperitori: Vlad Sarmași, Vasile Ovidiu Papuc și Lucian Onea
La un prim contact cu monedele descoperite, arheologul Marius Ardeleanu consideră că avem de-a face cu o descoperire foarte importantă: ”Aceste monede cu Împăratul Hadrian sunt cele mai timpurii. Știm că este Hadrian pentru că scrie toată titulatura imperială: Hadrianus Augustus. Este un tezaur excepțional pentru că provine dintr-o zonă în care nu se cunosc descoperiri din această epocă. Practic, umple un gol în istoria Maramureșului”. Dincolo de valoarea lor istorică, Marius Ardeleanu a vornit și despre valoarea lor practică, în timpurile încare acești denariau circulat: ” În secolul al II-lea după Cristos,  cu acești bani se puteau cumpăra de pildă,  cam 40 de kg de pește,vreo 22 de kg  de carne, 10 litri de vin foarte bun sau vreo 3 perechi de încălțări”.
Se intenționează ca, după conservare, tezaurul să fie expus în Muzeul de Istorie și Arheologie.

15. Judetul Mures, 2018
Tezaur epoca bronzului – depozit – sec 9-10 BC
Descoperitor: doreste sa ramana anonim
„La prima vedere, putem spune că în ceea ce priveşte Muzeul Judeţean Mureş este probabil cea mai importantă descoperire de acest fel după depozitul de la Suseni, descoperit la sfârşitul anilor 20. Acest tip de descoperire se încadrează în categoria aşa numitelor tezaure de bronzuri sau depozite de bronzuri. Acest fenomen al depozitării sau depunerii, îngropării, mai multor piese în pământ apare pe la mijlocul mileniului 6, încă în neoliticul mijlociu. Pe lângă piese de piatră, apar şi câteva piese mărunte din metal, mai ales din cupru sau chiar aur. Această tradiţie a îngropării pieselor se păstrează peste milenii, chiar şi la celţi avem această tradiţie, de a îngropa piese şi arme, chiar deteriorate, în pământ. Trebuie să subliniem că aceste depozite nu sunt înmormântări”, a afirmat expertul muzeului judetean Mures, Rezi Botond.

16. Judetul Dolj, 2013
Tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg format din peste 1.400 de monede de argint medievale – secolul XVI
Descoperitor: Dumitru Banta
„Gestul lui Dumitru Banta, o persoana foarte cinstita, face cinste tuturor, bucurandu-ne cu totii ca aceste piese nu vor parasi ilegal Romania cum s-a intamplat de atatea ori si ca vor putea fi vazute intr-un muzeu de la noi. Prin tot ce facem si incurajam, dorim sa ne delimitam de braconajul arheologic, fenomen inca prezent si sa dam cat ne este permis si cat cunostintele si descoperirile noastre din teren ajuta, o mana de ajutor arheologilor”, spune amatorul de arheologie si detectie de metale Iuliu Cristinel Pop.
„Dintre acestea, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI”.

17. Jud. Bihor, 2015
Tezaur monetar: 150 monede medievale poloneze
Descoperitor: Cosmin Pascu
Deşi a fost conştient că are în mână o adevărată comoară, Cosmin a hotărât să predea tezaurul instituţiilor statului.
„Este vorba despre monede poloneze de sfârșit de secol al XVI-lea, anul 1574 aproximativ. S-au descoperit aceste monede pe traseul vechiului drum de legătură între Oradea și centrul Transilvaniei, Clujul”, susţine Lucian Silaghi, directorul executiv al Direcţiei de Cultură Bihor.
„Descoperirile de genul acesta sunt 5% cercetare, 5% locaţia şi 90% noroc. De fapt, în ziua respectivă nici nu trebuia să fiu în pădurea cu pricina”, recunoaşte Cosmin Pascu.

18. Judetul Bihor, 2019
Tezaur format din 379 monede romane din argint
Descoperitori: Florin Avram și Cristi Rusu
Cei doi tineri, pasionați de istorie și legende, sunt posesori autorizați a unor detectoare de metale. La o adâncime de aproximativ 30 de centimetri, detectorul a reacționat și i-a condus spre un tezaur alcătuit din 379 monede de argint din epoca romană.

19. Bistrita Nasaud, 2018
Tezaur format din 22 monede romane din argint
Descoperitor: doreste sa ramana anonim
Mai multe monede care datează din secolul I Î.Hr, înainte ca Dacia să fie cucerită, au fost descoperite în urmă cu câteva zile în judetul Bistriţa-Năsăud de către un pasionat detectorist de metale bistrițean. Acestea au fost predate Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.

20. Judetul Brasov, 2016
Spada capeteniei descoperita intr-un mormand vechi de 2000 de ani
Morminte ale patru capetenii getice
Descoperitori: Fanel si Florin Serban
Fănel şi Florin Şerban, arheologi amatori şi pasionaţi detectorişti care formează echipa Discover History, au făcut o incursiune în natură, înarmaţi cu detectoarele de metal cu care au găsit pînă acum numeroase vestigii din diferite epoci. Şi de data aceasta au avut succes, cu toate că au ales să cerceteze o zonă prin care au trecut de multe ori. Înainte să se lase întunericul, „detectorul lui Fănel a dat un semnal slab, de metal feros. Nu mică ne-a fost surpinderea ca, la aproximativ 50 cm adîncime, să dăm de o bucată de fier cu formă aparte, ce părea a fi de un vîrf de lance”, povesteşte Florin. Crezînd că ar putea fi un vestigiu medieval, au astupat groapa şi au anunţat specialiştii de la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. S-au întors însoţiţi de arheologul Florin Motei şi s-au pus pe săpat în solul îngheţat. „După circa o oră de lărgire a gropii inițiale, am realizat că este vorba de o spadă de tip celtic, îndoită în urma unui ritual. De asemenea am constatat că era ruptă, vîrful acesteia lipsind. Eliminînd strat cu strat, am descoperit că vîrful se afla la 20-30 cm distanță și am început recuperarea”, explică Florin. După spadă, au ieşit la lumină şi alte artifacte care vorbesc despre locuitorii din această parte a Daciei preromane.
21 verigi din aur cu vechime de 3000 de ani
“In momentul in care mi-a dat sunetul, am zis Doamne te rog sa nu mai fie inca un tub de cartus, stresantul tub de cartus, si m-am aplecat sa sap si am vazut primul fragment din prima veriga”, a spus pastorul.
Apoi, sub pamant a aparut un adevarat tezaur. 21 de verigi de aur in greutate de 115 grame. Dupa o prima evaluare, specialistii cred ca ar fi fost prelucrate acum aproape 3000 de ani si ar reprezenta o parte dintr-o comoara dacica.
2016: inele din aur si argint cu vechime de aprox. 4500 ani
Atât aceste descoperiri, cât și scoaterea la lumină a anumitor tezaure din aur foarte importante ne-au umplut inima cu bucurie și ne-au făcut să fim mândri că suntem români și, ceea ce este cel mai important, este faptul că au îmbogățit patrimoniul ţării noastre, fiind predate muzeului din Brașov.”, spune arheologul amator Fănel Șerban.

21. Judetul Mures, 2010
Inel roman din aur cu camee – sec 2
Descoperitor: Pop Iuliu Cristinel
O descoperire importanta in judetul Mures a uimit specialistii in domeniu
Inelul-sigiliu cantareste peste 28 de grame si are pe partea frontala o scena de lupta intre Hercule si Antheu, personaje mitologice.
  În aceeaşi zonă cei doi au mai descoperit câteva piese de armură, fibule, suliţe, vârfuri de săgeţi, toate din perioada antică şi medievală, acestea fiind predate comform legilor în vigoare împreună cu inelul-sigiliu în termen de 72 de ore de la descoperire.

22. Judetul Neamt, 2019
Tezaur monetar medieval sec. 17, argint – 52 monede, 1 buc. inel
Descoperitor: Constantin Ovidiu, Prichici Andrei, Vatamanelu Ciprian
Tezaurul este format din monede poloneze, olandeze, 1 buc spaniola (bătută în Mexic) , Germane. Predat la DJC Neamt.

23. Judetul Cluj, 2014
Depozit unelte si arme, epoca bronzului tarziu
Descoperitor: Adela Galfi
Tezaurul contine: depozit de unelte si arme, datand din epoca bronzului târziu (cca.3500-1200/1100 î.H.) constand in 10 seceri bronz, 2 topoare bronz , un pumnal bronz si un topor cu ceafa rotunda.
Tezaurul a fost predat in conformitate cu legea pe data de 26.05.2014 Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca, pe baza unui procesul verbal de predare-primire. Reprezentantul muzeului d-nul Dr Mihai Rotea, renumit specialist in epoca bronzului si autor al mai multor carti in domeniu, la finalui predarii a exclamat : ,,ne-ati facut ziua mai frumoasa!”.

In ultimul deceniu, pasionatii de istorie au descoperit si predat autoritatilor statului sute de obiecte si vestigii cu importanta majora pentru patrimoniul national si mii de alte artefacte singulare, antice si medievale, descoperite cu detectorul de metale.

Florin Bosoteanu, 19 Ianuarie 2020

3 gânduri despre „Tezaure descoperite de arheologi amatori, in Romania

  1. Fara cuvinte din ce am citit aici! Felicit acesti oameni care si-au sacrificat timpul lor liber, pentru a descoperi trecutul prin obiectele scoase la lumina care valoreaza mult mai mult decat aurul si argintul din toata lumea! Jos palaria pentru spiritul civic de care au dat dovada, felicit si asociatia Prospectorii Istoriei pentru toate proiectele realizate, si mult succes in cele viitoare! 👏👏👏👏👏

  2. Orice popor trebuie sa isi cunoasca istoria si sa fie mindru de ea. Am citit cu mare bucurie despre toate descoperirile actuale care ajuta foarte mult in a ne cunoaste pe noi insine. Un lucru despre care lumea nu stie ca sintem asociati foarte des cu braconerii de comori. Politia ne urmreste, presa si multi arheologi sint pe urmele noastre. FURTUL, e foarte comun in Romania si e foarte curios de ce nu sint apreciate descoperirile de genul acesta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.