Arhive pe autori: pratmin

Despre pratmin

Nascut in 1975, in or. Comanesti, jud. Bacau. Absolvent al Facultatii de Constructii de Masini "Gh. Asachi" Iasi - Masini Hidraulice si Pneumatice, promotia 1998 In prezent, administrator al S.C. BOS Construct S.R.L. din Comanesti. Hobby: istoria, salvarea picaturilor de istorie, inclusiv cu detectorul de metale.

Verdun, Franța. Sau ce NU a făcut România

Nota: Am ales acest titlu pentru ca acest articol vreau sa fie o paralela intre ce este Verdun și cum ar trebui sa fie fiecare din zonele încărcate de istorie din România

Totul a pornit acum câteva luni, de la o propunere venita de la Ion Luncanu, membru API și pasionat de istorie, care mi-a fost și ghid și cunoscător al limbii franceze: o drumeție în orașul Verdun, acolo unde în anul 1916 s-a scris istorie cu sânge și sacrificii. Exista multe povesti citite pe internet, însa prin aceasta vizita ne-am propus sa avem o privire directa, critica și reala asupra ceea ce exista acolo. Astfel, mai jos veți găsi impresiile personale, fără propaganda, fără reclame sau alte interese care întotdeauna fac trimitere către o falsa realitate.

Verdun, de la un orășel de munte, la o putere economica, prin turism.

Un oraș mic, cu maxim 30.000 locuitori, cu o curățenie desăvârșita, atât în spatiile private cat și în spațiul public, oameni liniștiți, dornici sa ajute când li se cere, terenuri agricole lucrate 100%, mijloace de transport cu programe respectate la secunda, drumuri, parcuri și locuri de promenada îngrijite și luminate excelent, indiferent dacă sunt la periferie sau în centru. Si nu în ultimul rand, indicații clare pentru direcționare către monumente, scoli, centre de informare, monumente istorice, biserici, străzi, etc, la tot pasul. Repet, aici vorbesc despre Verdun, un oraș mic din Franța. Ca elemente negative, ar fi doua pe care le-am sesizat: 1. nu toți șoferii semnalizează la intenția schimbării direcției de mers; 2. într-o seara am văzut un cetățean francez amețit pe strada.

Multe din aceste elemente pozitive se pot vedea și la unele din orașele din România (de exemplu Mărășești, Mărăști, Oituz), și anume: oameni de omenie.

Câteva poze realizate în diferite zone ale orașului Verdun:

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Ziua 1: In prima zi planificata pentru vizitarea locațiilor istorice, am fost de dimineața la centrul de informare turistica din oraș. Aici am primit informații utile, inclusiv o harta a câmpului de bătălie de la Verdun, foarte detaliata. De asemenea, cei de acolo ne-au ajutat cu informații privitoare la transport, având doua posibilități: biciclete electrice și mașina. Astfel, am ales închirierea unei mașini, având doar doua zile la dispoziție și timpul fiind cea mai stringenta problema a noastră.

Înainte de a va prezenta zonele vizitate din câmpul de bătălie Verdun, as vrea sa specific faptul ca – pentru a justifica textele comparative – am luat în considerare diferențele de amploare a bătăliilor intre Verdun și zonele din România: începând de la numărul de decese, numărul de proiectile de artilerie trase, timpul cat a ținut bătălia, pana la suprafața geografica în care s-au dat luptele și relief.

Bătălia de la Verdun a fost cunoscută după indemnul « Ils ne passeront pas » (Ei nu vor trece) atribuită lui Robert Nivelle. Ulterior, în luptele de la Oituz, Eremia Grigorescu a spus lozinca „Pe aici nu se trece”, urmând la în luptele de la Mărășești sa o repete: „Nici pe aici nu se trece”.

Ce cantau soldații romani în tranșee și în marșuri: „Foaie verde meri domnești/ Lupte ca la Mărășești/ Pământul n-a mai văzut/ Şi nici nemții n-au avut/ C-aşa iad de foc și fum/ N-a fost decât la Verdun“. (după ce au aflat ca artileria folosita la Verdun a fost trimisa in România, sub conducerea feldmareșalului Mackensen.

Primele zone de interes vizitate au fost „Fort de Vaux” și „Memorial de Verdun”.

Fort de Vaux

Acest fort este ca un „deal Coșna” mai mic ca suprafață, însa construit cu câțiva ani înainte de primul război mondial, făcând parte din fortificațiile principale realizate pe linia de apărare a Franței. Diferența majora consta în faptul ca este executat din beton și fortificația era apărată de turele cu mitraliere și tunuri de 75mm. Câteva poze cu acest fort, astăzi, pus în valoare ca punct turistic de interes major și restaurări demne de lauda.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Comparația intre ce este astăzi la Fort de Vaux și dealul Coșna se reduce doar la doua poze pe care le-as putea pune cu doua mici monumente care exista pe Coșna, și acelea vandalizate, (dar recondiționate în limita posibilităților, de oameni de bine). S-ar putea face ceva asemănător și în memoria celor căzuți pe dealul Coșna? se poate, cu siguranță…

Memorialul Verdun

Este un muzeu, în adevăratul sens al cuvântului. Si nu unul care doar trebuie sa bifeze o realizare, ci un muzeu care răspunde pretențiilor oricărui turist: complet, cu elemente hi-tec, în care istoria se poate vedea și auzi, prin alegerea domeniului de interes dorit. Un muzeu în care simți freamătul soldaților, auzi vuietul obuzelor si al mitralierelor, chiar dacă doar cu sufletul, înveți ceea ce nu știai despre primul război mondial, ajungi sa cunoști prin ce au trecut soldații atunci, doar prin efecte vizuale și sonore. Ești într-o liniște desăvârșită acolo, dar cu fiecare privire, ești în mijlocul evenimentelor petrecute atunci.

Țin sa menționez ca am vizitat acest memorial în ziua de vineri. Chiar și astfel, fiind prima zi de weekend, toate holurile erau pline de turiști din toată lumea.

Dintre toate muzeele militare pe care le-am vizitat în România, eu personal nu pot face o comparație decenta cu acest memorial. Tot respectul pentru statul francez, pentru faptul ca are respect pentru istorie, pentru eroii căzuți în acele locuri, dar și pentru locuitorii actuali ai Verdunului (și nu numai), pentru ca beneficiază de aceste posibilități de dezvoltare economica prin turism. Las pozele sa vorbească (foarte multe, nu ne-am putut abține sa nu folosim aparatele la maxim, acest muzeu lăsând la liber fotografierea).

In afara de miile de piese expuse în acest muzeu, am remarcat activitatea unor tineri francezi, care notau date, probabil pentru un proiect școlar, despre fiecare serie de piese expuse. Erau toți în elementul lor, fără a fi supuși unor tensiuni de către cadru didactic îndrumător. Se vedea clar ca o făceau cu placere și interesul lor era evident. Probabil în cărțile lor de istorie exista vreun pasaj care sa le insufle interesul pentru aceasta perioada, cine știe?…

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Vreau sa menționez faptul ca acolo am văzut foarte multe dintre piesele descoperite pe linia de front din România din primul război mondial, de către membrii asociației Prospectorii Istoriei.

Ziua 2: Osuarul Douaumont, Fortul Douaumont, Tranșeul baionetelor și orașul distrus Fleury

Osuarul Douamont

Ziua a început cu vizitarea acestui obiectiv, după încercarea din ziua precedenta, însa fără succes, una din persoanele de acolo aducându-ne la cunoștință ca nu vom avea timpul necesar pentru a termina turul complet, pentru ca se închidea în timp relativ scurt. Este un loc plin de încărcătură emoțională. Peste 16.000 de morminte individuale, fiecare cu elemente de identificare ale celui înhumat acolo, indiferent de naționalitate. Toate acestea sunt aliniate pe o suprafață enorma, în fata osuarului, în spațiul verde atent amenajat și întreținut, împrejmuit cu pomi. O modalitate simpla prin care se arata respectul pentru cei căzuți în acele locuri.

In interiorul osuarului, am văzut o mica expoziție cu piese din primul război mondial dar și un exemplu de arheologie militara, prin expunerea de piese personale descoperite și poze cu momentul descoperirilor. De fapt tot totul acolo este un exemplu de urmat, începând cu respectul pentru cei căzuți în lupte, modul de expunere, pana la întreținerea mormintelor și asigurarea tuturor condițiilor pentru ca vizita acestui obiectiv sa fie lipsita de alte griji, cum ar fi parcarea, drumul pana acolo, informații la obiect și la timpul potrivit, indicatoare la tot pasul, etc.

Având în vedere ca în interiorul osuarului fotografierea este interzisa, veți vedea doar poze cu exteriorul, cu excepția unora realizate în capela din interior, fotografie realizata cu acordul îndrumătorului francez.

As vrea sa fac o comparație cu Mausoleul de la Mărășești, unde se afla și osuarul. Ca și muzeu, pot spune ca la Mărășești putem vedea mai multe exponate și dacă avem noroc, putem avea și un ghid care sa ne explice corect ce sunt obiectele pe care le vedem acolo, ceea ce la Douaumont nu am avut parte. In schimb, mi-as dori ca la Mausoleul de la Mărășești sa existe aceeași dorința a promova realitatea istorica și de a face cunoscut sacrificiul pentru libertate al neamului romanesc, asa cum o fac francezii la Douamont.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Fortul Douaumont

Construcția acestui fort a început în anul 1885, făcând unul din cele 19 fortificații realizate pentru apărarea Verdunului. Are o lungime de aproximativ 4000 metri, cu doua nivele subterane, protejat de un strat gros de 12 metri de beton armat. Echiparea s-a făcut cu numeroase arme, dintre care tunul de 155mm (rotativ și retractabil), tunuri de 75mm, și multe turele cu mitraliere. Important de menționat este faptul ca acest fort a fost cucerit de armata germana după trei zile de la începerea bătăliei de la Verdun, urmând însa sa fie recapturat în anul 1916, în prima ofensiva a armatei franceze.

Fortul Douaumont mi-a adus aminte imediat de dealul Cireșoaia, din județul Bacău, care este unul din vârfurile cucerite prin lupta de armata romane în luptele de la Oituz, în anul 1917. Poziție înaltă, cu deschidere strategica pe trei laturi, ocupat de armatele invadatoare, dar recucerit de armata romana prin lupte sângeroase. Dealul Cireșoaia are în prezent mai multe cruci (multe dintre ele realizate imediat după primul război mondial, prin anii ’20), mai are un monument dedicat vânătorilor de munte, dezvelit în anul Centenarului, 2018 și mai are o mănăstire, în fata căreia se afla acest monument, și care încearcă sa promoveze cat poate luptele de la Cireșoaia și sa își arate respectul pentru cei căzuți acolo. Dar are doar atât, adică prea puțin. După ce veți vedea pozele de la fortul Douaumont, veți înțelege de ce spun asta. Si mai spun ca e cam degeaba ce exista acum la Cireșoaia, dacă nu se știe, dacă nu exista infrastructura pentru a ajunge acolo, dacă nu este încadrată locația într-un circuit turistic la nivel național și internațional, dacă despre acele lupte se specifica foarte puțin în manualele de istorie.

Las pozele de ACOLO, sa „vorbească”.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

In orele disponibile care au urmat, am vizitat locațiile mai ușor accesibile, aflate în apropierea străzii care face legătura intre punctele de interes:

Satul distrus Fleury – unul dintre cele 7 sate distruse în primul război mondial și aflate pe harta pusa la dispoziție de oficialitățile franceze. Un sat care încă exista în analele actuale ale localităților din Franța, dar cu populație ZERO. Un sat complet distrus, care a avut o viata normala acum 100 de ani și din care în anul 1916 nu au mai rămas decât câteva pietre de temelie ale clădirilor de atunci, însa după război a rămas în memoria Franței prin panouri informative, monumente și placi comemorative care informează ce exista atunci, acolo: școala, ferma, fierar, primărie, locuința X, etc. Toate aceste informații se pot vedea printre sutele de gauri de obuz care au decimat agoniseala acelor familii care făceau parte dintr-un sat francez cu populație de 400 de oameni la acea vreme.

Localitatea Hârja, din Grozești (Oituz), aflata în aceeași situație în anul 1917 (rasa de pe fata pământului), este comparația pe care o fac în cunoștința de cauza. E drept ca acest sat a fost reconstruit după război, însa tragedia a fost aceeași. A fost un sacrificiu suprem al locuitorilor Harjei în acei ani, însa acest sacrificiu nu se regăsește decât în câteva articole sau cărți scrise de oameni care vor sa promoveze istoria reala (un exemplu cunoscut este cel al dl. Hugianu Ciprian, autorul cărții „Poiana Sarata, un sat romanesc din Carpați, în vâltoarea istoriei„).

Acolo, multe națiuni și-au adus omagiul pentru cei căzuți în lupte și celor care și-au sacrificat traiul doar pentru ca s-au aflat în fata taifunului numit război. Puținele poze pe care le-am făcut acolo (din cauza întunericului care se apropia vertiginos) sper sa fie de ajuns ca sa arate interesul real al autorităților franceze pentru păstrarea identității unui sat care și-a dat sacrificiul suprem. Sper ca și România sa fie reprezentata printr-un simbol acolo, la Fleury, pentru ca asta înseamna solidaritate. Macar pentru ajutorul pe care l-a acordat comisia franceza armatei romane pentru a putea învinge armatele invadatoare, exact atunci când am avut nevoie.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Tranșeul baionetelor – un simbol care are o poveste controversata, care – pe scurt – spune astfel: câțiva soldați francezi nu au vrut sa se predea germanilor și într-un final au fost îngropați în tranșeu, în urma exploziilor obuzelor inamice. Astăzi acolo, putem vedea acel tranșeu, marcat prin indicatoare încă din orașul Verdun, protejat de intemperii printr-o construcție monumentala. Din tranșeul acoperit cu pământ ies câteva vârfuri de baioneta, arătând astfel poziția soldaților francezi, stand în tranșeu pe spate, în poziție de apărare, cu pușca în sus.

In realitate, nu pot sa știu cat de real este acel tranșeu, în acel loc, însa povestea este reala nu doar la Verdun, ci pe toate fronturile din primul război mondial. Inclusiv în România a existat astfel de eroism, ca nu degeaba am câștigat batalii în condițiile în care raporturile de forte ne erau net defavorabile. Noi avem tranșee ale baionetelor și la Oituz, la Turtucaia, și la Poiana Sarata, la Brusturoasa, pe Valea Prahovei, la Cârlibaba, etc. Avem chiar și tranșee ale credinței, ale dorințelor de mai bine, ale speranței. Tranșee care pot fi simbolizate și din care se poate face reconstrucția adevărului istoric și turism în același timp.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Ultimele poze vor arata cum arata acum, după mai bine de 100 de ani, câteva mii  de hectare din pământul Verdunului, frământate de milioanele de proiectile trase acolo. Doar privind imaginile sau mergând acolo, veți putea înțelege amploarea evenimentelor care au ținut aproape un an de zile, zi de zi. Vieți distruse nu doar prin decese ci si prin faptul ca au fost prezenți acolo: pierderea judecății mintale, boli incurabile, răni de la explozii și de la gaze nocive. Toate acestea au fost reale însa și în alte părți ale lumii, inclusiv în România. Străbunicii noștri au fost protagoniștii acelor vremuri; nu cred ca exista familie în România care sa nu aibă un strămoș care s-a sacrificat în Marele Război. Unii dintre aceștia poate ca au luptat și la Verdun, mai ales dacă era din Ardeal și a fost trimis la lupta pentru fostul imperiu austro-ungar. Important este sa le păstrăm memoria acționând astăzi, pentru ca mâine este prea târziu și se pierde. O tara fără rădăcini este o tara pierduta. Iar cele mai adânci rădăcini sunt cele istorice.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Vreau sa specific faptul ca doar o parte din poze sunt de la Verdun, celelalte sunt de pe frontul răsăritean, din România. Diferența consta doar în faptul ca unele tranșee sunt prezervate și mediatizate în scop turistic și pentru memoria celor căzuți acolo, altele sunt lăsate în uitare, atât ele cat și ocupanții acestora din acele vremuri. Tragedia este aceeași, orice lovitura de obuz sau de mortier era la fel de dramatica, fie ca era în România, în Italia, în Anglia sau în Franța. Sacrificiul suprem are aceeași valoare, indiferent de naționalitate. Doar trebuie sa facem educație prin cunoaștere, astfel încât istoria sa nu se repete.

In aceste doua zile rezervate vizitei de la Verdun, am aflat ca schijele și sarma ghimpata de acolo sunt la fel cu cele descoperite pe linia de front din România, iar naționalitatea este doar un termen care face doar diferența intre oameni din tari diferite, Factorul uman este universal valabil.

Respect pentru statul francez, pentru modul în care aduce respect pentru eroii sai și pentru modul în care dezvolta turismul istoric. Respect pentru romanii care vor sa facă ceva în acest sens, cu speranța ca vor și reuși.

Pentru cine dorește informații utile despre cum sa vizitezi Verdun în 2-3 zile fără sa ai probleme majore de logistica, ma puteți contacta aici, va putem împărtăși din experienta proprie.

Articolul a fost scris în baza unei vizite efectuata în data de 04-07.10.2018 de către Florin Bosoteanu (Comănești) și Ion Luncanu (Iași), iar textul reda păreri personale, în baza experientelor acestora în diferite locații cu aceasta tematica.

 

 

 

 

 

 

 

 

Întâlnirea Națională ed. a V-a, 2018 „Valea Uzului în istoria neamului românesc”

14-16 Septembrie 2018, 3 zile în care pasionații de istorie s-au întâlnit din nou, pentru a zecea oara începând cu anul 2013. Trei zile frumoase, cu oameni frumoși și descoperiri pe măsura așteptărilor pentru multi din cei prezenți.

Valea Uzului este o zona cunoscuta nu doar pentru peisajele mirifice ci și pentru rolul strategic pe care l-a avut în anii primului război mondial dar și în vechime, fiind unul din traseele de legătură printre munți, intre Moldova și Transilvania. Astfel, ne-am propus sa descoperim câteva picături din istoria locului acum, în anul Centenar.

Vineri a fost prima zi, în care s-au finalizat etapele organizatorice cu ajutorul celor care au ajuns mai devreme. Locul de campare a fost Cabana Iulia, aflata în „Coada Lacului”, la capătul lacului de acumulare de la Barajul; Valea Uzului. Mulțumim gazdelor pentru ospitalitate, micul dejun a fost delicios, cu mâncare tradițională „bio”.

 

 

Pana spre seara au ajuns majoritatea participanților. Oameni frumoși, cu pasiune comuna: istoria și descoperirea ei cu ajutorul detectoarelor de metale. Oameni de vârste diferite veniți din aproape toată tara pentru cele trei zile care de fiecare data s-au dovedit a fi prea scurte pentru toți.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

De asemenea, s-a amenajat un loc în apropierea cabanei, prin care oricine a putut testa performantele propriului detector de metale, având posibilitatea de a folosi diferite obiecte la diferite adâncimi.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Sâmbăta dimineață am atacat cu toții, însa pe doua fronturi diferite:

  • detectoristii au luat cu asalt unul din vârfurile muntoase, unde avem informații despre luptele din anul 1916.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

  • Cei care au rămas la cabana, au luat prin învăluire împrejurimile, atacând și eliminând toate deșeurile lăsate în urma de alte persoane mai certate cu natura.
    Ziua de 15 Septembrie este și ziua internațională a curățeniei. Cu aceasta ocazie și fiind acolo în acel moment, am decis sa sprijinim aceasta acțiune („Let’s Do It România”) printr-un gest simplu: curățenie generala. In urma voluntarilor, locurile vizate au rămas curate și parca natura a schițat un zâmbet de mulțumire, prin faptul ca ploile anunțate în acea zi au fost „anulate”.

Pentru aceasta acțiune, sprijinul logistic și material a fost asigurat de S.C. Trade Mare S.R.L. Bacău, (prin Sorin și Simona Mare, participanți și ei la eveniment), care a asigurat mănușile de protecție și sacii menajeri.

20180915_084741

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Spre seara, după un traseu de aprox. 16 Km pe munte, căutătorii de istorie au revenit la tabăra cu rucsacii plini:  scuturi de infanterie, unelte din echipamentul militar (cazmale, târnăcoape, clești pentru tăiat sarma ghimpata, baionete), pana la obiecte mai personale (nasturi din echipamentul militar, plăcute de identificare, paftale, catarame, elemente de casca militara, etc.)
O parte din aceste obiecte, după curățare vor fi donate primăriei orașului Dărmănești.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

De asemenea, au fost descoperite o arma (țeavă de pușcă Mannlicher) și elemente de muniție activa, care a fost predata autorităților, prin apel la numărul de urgenta 112. Ca de fiecare data, ISU Bacău și-a demonstrat operativitatea și profesionalismul.

 

 

După ce au sfârâit grătarele și s-au desfăcut berile reci binemeritate după o zi plina, a început premierea.

Premiile au fost acordate, ca în fiecare an, de către Rodetectors.com si au constat în: Detector de metale marca Minelab, Pinpointere mărcile Minelab și XP plus nenumărate tricouri, șepci, monede promoționale, mingi de fotbal, rucsaci, stickere promoționale.

 

 

 

 

Acordarea premiilor s-a realizat prin tragere la sorti, toți participanții având aceleași șanse și – în definitiv – aceleași merite. Copiii prezenți au fost cei care au extras din bolul pregătit bilețelele cu numele câștigătorilor.

Au fost acordate 6 premii principale și încă doua premii de consolare, pentru participanții extrași și care au trebuit sa plece înainte de premiere.

Alte doua premii au fost acordate de către unul din participanți, membru al Asociației Prospectorii Istoriei, artist și detectorist în același timp: Manuel Iordachescu: doua sculpturi cu tematica primul război mondial, realizate special cu aceasta ocazie,

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Au fost trei zile în care s-au cunoscut noi oameni adevărați, pline cu povesti despre istorie, despre descoperiri și despre aparatura specifica detecției de metale.

Următoarea întâlnire pe care o organizam la nivel național va fi în luna Mai-Iunie 2019, intr-o locație surpriză.

Eroii nu mor niciodată

Astăzi, 1 Septembrie 2018, am realizat un proiect de suflet. Crucea comemorativa dedicata eroilor neamului romanesc, cunoscuți și necunoscuți, care au căzut în luptele din Marele Război.

Sfintire cruce monument 051

A avut loc sfințirea, realizata de pr. Ropotoaia Vasile, cu o slujba religioasa care a străpuns sufletele noastre cu săgeți pozitive și pline de speranța și optimism, cu un har deosebit care dezvăluie învățăminte și continuitate pentru neamul romanesc, reușind sa facă ca o adevărată fotosinteza a credinței și iubirii de patrie, ca datorie și necesitate în societatea româneasca.

Sfintire cruce monument 066

A urmat dl. Hugianu Ciprian, autor al Monografiei satului Poiana Sarata, „Poiana Sarata – un sat romanesc din Carpați, în vâltoarea istoriei”, cu informații documentate despre eroismul eroilor romani în lupta pentru reîntregirea neamului romanesc. Daca timpul ar permite, modul în care expune aceste fapte de vitejie, informații statistice și documentație extrasa din arhive, multe ore ai fi captivat de vorbele acest roman adevărat. Un adevărat izvor de informații despre primul război mondial și nu numai.

hugianu

Dl primar al orașului Comănești, Viorel Miron ne-a onorat cu prezenta la acest eveniment. Printr-un scurt discurs a punctat importanta păstrării memoriei eroilor și a activității noastre de recuperare și recondiționare a pieselor descoperite pe fronturile din primului război mondial de către membrii asociației Prospectorii Istoriei.

Cu aceasta ocazie, s-au pus primele „cărămizi” pentru un proiect care va fi dedicat Centenarului Marii Uniri în Comănești, la care vor avea acces toți locuitorii de pe Valea Trotusului.

Sfintire cruce monument 081

 

O alta persoana care ne-a onorat astăzi a fost dl Toma Constantin, primarul orașului Dărmănești, un om deosebit, pasionat de istorie. Ne-am oferit disponibilitatea de a aduce aportul nostru pentru proiectele pe care le are in plan pentru orașul Dărmănești, proiecte care nu se pot face decât cu mult suflet si respect pentru eroii de acum și de alta data.

toma

Dl. Cojocaru Stelian Petru, un pasionat de istorie militara, președintele Asociației Tradiții Militare Romanești, a fost partenerul acestui eveniment. A pus la dispoziție costume militare de epoca, cu care au fost îmbrăcați tineri de pe Valea Trotusului, pentru a marca momentul solemn. Tineri frumoși, cam de aceeași vârsta frageda cu a eroilor căzuți pentru patrie în lupte. Răzvan Bosoteanu (soldat), Gabriel Arvinte (soldat), Diana Andrei (soldat), o imagine a eroului nostru national, Ecaterina Teodoroiu, care a fost și purtător de drapel, astăzi.

 

O zi superba, cu oameni frumoși la trup și la suflet, momente solemne, dar și discuții libere, pline de învățăminte și sinceritate. Exact asa cum ii sta bine  unei societăți unite și cu un scop comun: aducerea unui omagiu eroilor naționali.

Toti cei prezenți au avut ocazia sa viziteze expoziția permanenta de la sediul asociației, cu relicve de război autentice, descoperite de către membrii asociației pe linia frontului din Moldova de răsărit. Peste 2000 de piese descoperite, curățate și expuse publicului, o lecție de istorie pe viu.

Mulțumiri celor care au fost prezenți și care au depus astfel cel puțin cate o picătura de istorie în marele „butoi” al recunoștinței naționale:

Viorel Miron – primar al orașului Comănești;

Toma Constantin – primar al orașului Dărmănești;

Cojocaru Stelian Petru – Președinte al Asociației Tradiții Militare Românești;

Hugianu Ciprian – Autor al Monografiei satului Poiana Sarata

Bosoteanu Lucian (Lanos srl Comănești) – pentru prezenta și realizarea catargului de steag;

Membri asociației Prospectorii Istoriei: Racoș Ciprian, Sorin Mare, Ion Luncanu, Nicu Iftime, Bosoteanu Florin, care au pus umărul la realizarea acestui eveniment;

BOS Construct srl – pentru execuția monumentului

Mulțumiri tuturor celor prezenți și care nu au fost menționați. Motivația noastră de a continua consta mai ales sprijinul moral pe care îl primim de la voi.

Un mesaj pentru eroii căzuți în luptele premergătoare Marii Uniri:

„Nu va vom uita niciodată”

„Lest we forget”

18556743_1417132558345916_1615717268311770006_o

Intalnirea Militaria editia a V-a – Carunta, 2018

In perioada 8-10 Iunie 2018 a avut loc întâlnirea națională Milităria – Cărunta 2018

„Si luptele de pe Valea Trotusului au făcut România Mare”

In anul centenarului României Mari, am ales ca locație pentru aceasta întâlnire o zona în care în primul război mondial s-au dus lupte crâncene, în care mii de soldați romani, rusi, austro-ungari și germani și-au pierdut viata. Locul de campare a fost ales la Păstrăvăria Cărunta, un loc retras, aflata la 15 Km în adâncul munților; aceasta zona este foarte aproape de granița fostului imperiu austro-ungar, având într-o parte vârful Cristes și pe de alta parte vârful Muierușu, ambele vârfuri fiind greu încercate în Marele Război.

Zona este superba, cu păduri încă sălbatice, aer curat, liniște profunda și nopți clare. Mulțumim gazdelor pentru modul în care păstrează acel loc curat și pentru profesionalismul de care dau dovada.

Câteva instantanee cu acest loc minunat:

Această prezentare necesită JavaScript.

…si cateva imagini facut cu drona, multumim Cristi Hatnean!

Această prezentare necesită JavaScript.

Vineri, după ce am ajuns la locul de campare, după amplasarea corturilor și luarea în primire a căsuțelor, o parte din participanți au plecat la detecție prin împrejurimi, iar ceilalți au pus la punct detaliile organizatorice: lemne pentru foc, pregătirea și distribuirea tricourilor, amplasarea pavilioanelor (care ulterior au fost luate pe sus de vijelia premergătoare ploii 🙂 ).

Spre seara, focul a fost aprins, grătarele s-au încins și au urmat povesti și discuții tematice pana târziu.

… dar nu prea târziu, pentru ca a doua zi dimineața, a început la ora 7.30; după cafeluța și micul dejun, s-a dat startul misiunii de descoperiri de relicve din primul război mondial. Nu înainte însa, de poza de grup:

35050846_1814217571934697_7797854043212087296_o

In acest an, zona de detecție aleasa a fost vârful Muierușu, iar pana acolo am avut de străbătut câțiva kilometri, cam doua ore de urcat pe munte.

Această prezentare necesită JavaScript.

Fiecare am avut max. 10 kg de echipament la urcare, însa făcând o comparație cu greutatea de zeci de kilograme pe care soldații trebuiau sa o care în spate, ne-am dat seama ca nu trebuie sa ne dam bătuți de pantele abrupte și terenul accidentat. Deci, am rezistat cu toții pana acolo, sus, unde ei au luptat pentru apărarea pământului strămoșesc. Câteva imagini cu participanții în acțiune:

Această prezentare necesită JavaScript.

Pana seara, prin pădure au foșnit frunzele sub ghetele participanților și au sunat detectoarele într-una. Numărul mare de schije de proiectil au fost ca o unitate de măsura pentru cantitatea de proiectile care s-a folosit pe acel munte, acum 100 de ani. Zeci de kilometri de tranșee și adăposturi au fost săpate pentru ca soldații sa se poată feri de aceste schije și de gloanțele inamice. Buncăre și cazemate străjuiesc și acum în acele locuri, astăzi însa într-o liniște deplina, întrerupta poate doar de cate un urs, mistreț sau cerb, animale care au pus stăpânire pe pădure, natura care și-a reluat drepturile acolo; copaci care acum parca îmbrățișează cu rădăcinile lor fortificațiile pe care le-au făcut atunci soldații.

După o zi de eforturi susținute, aproximativ 11 ore de urcare pe munte, detecție și coborâre, majoritatea au ajuns la tabăra cu rucsacul mult mai greu decât la urcare și bineînțeles, cu satisfacții care se citeau în ochi. S-au descoperit elemente de echipament, militar, obiecte personale ale soldaților, scuturi, baionete, nasturi, etc. Cel mai bine „vorbesc” imaginile…

Această prezentare necesită JavaScript.

Odată cu aceste relicve de război, au fost descoperite și elemente de muniție activa. Mulțumim reprezentanților de la ISU Bacău – Brigada Pirotehnica, care au acționat rapid și eficient. Astfel, au fost preluate următoarele elemente de muniție:

  • Proiectil exploziv cal. 100 mm – 1 buc.;
  • Proiectil exploziv cal. 75mm – 1 buc.;
  • Grenada ofensiva: 1 buc.;
  • Proiectil mortier 82mm – 1 buc;
  • focos proiectil – 1 buc.;
  • Grenade defensive – 4 buc;
  • Cartușe pistol – 19 buc;
  • Cartușe infanterie – 469 buc.

Mulțumiri pentru toți detectoristii care descoperă și predau muniție activa; și în aceasta zi s-a demonstrat ca avem o comunitate la nivel național cu oameni responsabili și cu spirit civic.

Spre seara, din nou foc de tabăra, povesti despre descoperiri și traseu, despre viata soldaților în tranșee și luptele crunte care s-au dus acolo.

Momentul mult așteptat a fost decernarea premiilor pentru toți participanții. Câștigătorii au fost aleși prin tragere la sorti, pentru a avea toți aceeași șansa de câștig, indiferent dacă au avut noroc sau nu în aceste zile la descoperiri. Mulțumim micuței Irina pentru extrageri și lui Sorin Mare pentru „urna” pusa la dispoziție pentru acest moment, descoperita chiar de el în acea zi 🙂

Sponsorul principal a fost rodetectors.com și partenerul Minelab, care au trimis participanților cadouri substanțiale, asa cum ne-au obișnuit de câțiva ani.

De asemenea, membrii asociației Prospectorii Istoriei au pregătit premii surpriza pentru participanții la acest eveniment, care au constat în relicve militare descoperite pe frontul răsăritean și cate o pereche de mănuși de protecție, atât de necesare în căutările prospectorilor de istorie. Mulțumiri lui Manuel Iamandi din Bacău care a asigurat cutiile din lemn gravate și personalizate, în care au fost așezate aceste relicve.

Gabriel și Cristi Hatnean (DM/MD) au avut de asemenea, un premiu surpriza pentru unul din câștigători, care a constat intr-o mini – colecție de elemente de echipament militar, descoperite pe linia frontului din nordul Moldovei.

Această prezentare necesită JavaScript.

Seara de sâmbăta s-a terminat de fapt în dimineața de duminica. După câteva ore de odihna binemeritata, o parte din cei prezenți au strâns corturile, a urmat curățenia la locul de campare, micul dejun și apoi am pornit în „prospectia” drumului de acces spre zonele de lupta, drum strategic, unica cale de acces printre munții din acea zona. Descoperirile în acest scurt timp avut la dispoziție au dus la concluzia ca acest drum a fost flancat de trupele armatei ruse, descoperindu-se monede, catarame și alte elemente de echipament specifice.

Si cu aceasta ocazie, pasionații de istorie au demonstrat ca spiritul civic și colegialitatea sunt mai presus de orice interes personal.

Multumim tuturor pentru participare si speram sa ne revedem la următorul eveniment!

DSC_1005

 

 

 

 

Centenarul Marii Uniri – comuna Brăhășești – de ziua Eroilor

17 Mai 2018 – Ziua Eroilor. Comuna Brăhășești în straie de sărbătoare, iar noi, Asociația Prospectorii Istoriei, pregătiți pentru o noua expoziție.

La invitația bunului nostru prieten, Gabriel Spanache, preot în comuna Brăhășești, județul Galați, am ajuns în data de 16 Mai, ziua premergătoare marelui eveniment sărbătorit la nivel national. In câteva ore am amenajat expoziția, o mare parte din piesele care au fost deja expuse la muzee din tara (Muzeul Național de Istorie a României, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean de Istorie și Arta Zalău). Sala în care s-a organizat muzeul temporar este chiar Căminul Cultural din Brăhășești, o clădire recent construita la standarde europene.

Inca din primele momente, am descoperit acolo o comuna superba cu oameni frumoși și inimoși.

Preotul Gabriel Spanache ne-a făcut o introducere în istoricul comunei, la ceas de seara: moara medievala, situri arheologice din perioada antica, care demonstrează locuirea încă din vechi timpuri. Am discutat de asemenea despre istoria familiilor din Brăhășești, o istorie bogata și din păcate încă necentralizata. Aproape fiecare familie de acolo are un erou care a luptat în războiul de independenta, în primul război mondial sau în al doilea război mondial, însa din păcate nu exista un muzeu care sa centralizeze aceste dovezi istorice. Chiar asta vrea sa facă părintele Gabriel, sa facă un muzeu al comunei, în care fiecare familie sa își regăsească strămoșii, prin jurnale, fotografii sau obiecte ale acestora care sa fie expuse public și inventariate. Astfel de piese, chiar dacă nu au valoare materiala, cu siguranța ar putea fi considerate pietre de temelie pentru istoria comunei si a familiilor de acolo.  Cu speranța ca acest demers va avea succes, noi vom sta la dispoziție cu orice putem ajuta în acest sens.

După câteva ore de povesti și discuții despre istorie, ne-am retras la locul de odihna, mai exact în locuința doamnei Geta, contabil la primăria Brăhășești, care ne-a primit cu omenia specifica romanilor de pretutindeni. De fapt a fost un alt exemplu, care ne-a arătat ca acești oameni sunt „de pus la rana”. Mulțumim din noua pentru ospitalitate!

DSC00876

A doua zi a fost „fierbinte” încă de la primele ore ale dimineții. Câteva zeci de elevi de la școlile gimnaziale din Brăhășești și Toflea au fost primii vizitatori a expoziției. Ne-a bucurat foarte mult interesul pentru fiecare obiect în parte și sutele de întrebări despre piesele expuse și primul război mondial. Copii de 6-8 ani, care – spre surprinderea și bucuria noastră – cunoșteau foarte multe despre aceasta conflagrație mondiala și aveau sete de cunoaștere încă.

Am avut la dispoziție echipament militar de epoca, pe care l-am primit prin bine-voința d-lui colonel în rezerva Cojocaru Stelian Petru din Bacău și de la Muzeul Național de Istorie a României București – mulțumim d-lui Flavius Roaită. Costume pe care le-am îmbrăcat cu mândrie, în zi de sărbătoare, în an de Centenar.

 

Dintre toți, am remarcat-o pe eleva Marta, care a avut cele mai multe întrebări, având o serie de comentarii și argumente care au depășit puțin așteptările vârstei. Felicitări Marta, tine-o tot asa și vei ajunge un om de seama. Orice om care dorește sa cunoască istoria reala, este gata sa lupte pentru a o apară!

Pentru aceasta fetita avem pregătit deja un cadou, o relicva de război, care a aparținut unui soldat roman care a luptat în primul război mondial, în luptele de la Oituz; va ajunge în posesia ei prin preotul Gabriel Spanache.

DSC00644

La orele amiezii, a avut loc ceremonia religioasa la monumentul eroilor din comuna. Un moment solemn, la care au participat majoritatea locuitorilor.

 

Părintele Gabriel Spanache, Pr Paisie, starețul mănăstirii Toflea, Pr Cătălin Tudose, la a doua parohie din Brăhășești, au ținut slujba religioasa tradiționala, pentru eroii neamului romanesc.
Dl viceprimar Stoica Mitică a adus de asemenea, un omagiu eroilor noștri, subliniind faptul ca toți romanii trebuie sa fie uniți, indiferent de etnie, religie sau apartenenta politica. O Românie sănătoasa este aceea în care cu toții simțim și trăim romanește, în unitate și spirit civic.
Domnului primar Dumitru Mircea, care din păcate nu a putut fi prezent, ii mulțumim pentru organizare și pentru invitație.

Au fost doua zile „de foc”, în care am devenit cu toții mai bogați sufletește, în care eroii noștri au fost reamintiți și au primit din nou, RESPECT-ul nostru.

DSC00800

CINSTE LOR! CISTE EROILOR NEAMULUI ROMANESC!

 

Monumentul Vânătorilor de Munte – Cireșoaia

OAMENI ȘI FAPTE

19 Mai 2018 – ziua mult așteptata de multi dintre noi – a avut loc dezvelirea monumentului Vânătorilor de Munte de pe dealul Cireșoaia. Proiectul a fost inițiat de grupul „Centenarul Vânătorilor de Munte”, Lucian Liche și Adrian Tânjala, cadre militare în Brigada 61 Vânători de Munte Miercurea Ciuc, la care s-au afiliat zeci de persoane fizice, asociații și administratori de societăți comerciale care au pus umărul pentru finalizarea lui.

 

A fost un proiect ambițios, un drum lung de parcurs, uneori anevoios, însa am reușit cu toții sa depășim greutățile, astfel încât astăzi, acest monument este exact asa cum ni l-am dorit, fără a face nici un compromis în construcție.

Este o construcție durabila, pentru a dăinui peste veacuri, un monument realizat cu sufletele de acum, pentru sufletele eroilor noștri de atunci, vânători de munte, căzuți eroic pe dealul Cireșoaia.

Ziua a început cu emoții, dar și cu convingerea ca acest efort nu este în van. Peste doua sute de persoane au fost prezente la eveniment, unele dintre ele fiind acolo încă de la prima ora a dimineții.

  • Peste o suta de cadre militare de la Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Badulescu” Miercurea Ciuc și Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” Brașov s-au mobilizat în dispozitiv. Prezenta lor a adus momentului profesionalismul și sentimentul de emoție și siguranța în același timp, specifice vânătorilor de munte romani.
  •  

  • Asociația „Prospectorii Istoriei” a fost de asemenea prezenta cu expoziție de relicve militare în aer liber și costume și echipament militar de epoca, pe care l-au îmbrăcat membrii asociației cu ocazia acestui eveniment. Costumele au fost primite special pentru dezvelirea monumentului, de la Muzeul Național de Istorie a României, mulțumim d-lui Flavius Roaită.

Racos Ciprian, Stoica Alin, Sorin Mare, Marius Insuratelu si Manuel Iamandi au fost în centrul atenției, astfel echipați în uniforme militare din armata romana, armata germana, austro-ungara și armata franceza.

 

 

Cel mai nou membru API, Ion Luncanu, a întregit expoziția cu o colecție de săbii și baionete din primul război mondial, astfel în spațiul de expunere au putut fi vizionate în toată splendoarea lor.

 

  • Asociația „Neamunit” a avut de asemenea, un aport deosebit prin construcția catargului cu steag, urmata de o donație pentru mănăstire, având ca scop contribuția pentru organizarea parastasului. Membrii acestei asociații au fost prezenți, onorând astfel pe toți cei prezenți la acest eveniment.

33041349_992496154247036_9141625164100796416_n

  • Părintele Pantaru Claudiu, de la Mănăstirea Cireșoaia, „Sf. Cuvios Eftimie cel Mare”, având în jurul sau un sobor de preoți, a oficiat slujba religioasa specifica dezvelirii monumentului. Contribuția majora a părintelui Claudiu este demna de toate aprecierile și o consideram un exemplu pentru toți: începând de la punerea la dispoziție a terenului, contribuția cu materiale și forța de munca, pana la organizarea parastasului tradițional la astfel de evenimente.

32863842_992498034246848_3326317459102760960_n

  • Clubul de Istorie Militara a defilat de asemenea, cu membrii sai echipați cu echipament militar ale epocii. O prezenta foarte agreabila, cu o experienta remarcabila în reconstituiri militare de epoca.32944228_992497400913578_7954798113917501440_n
  • Retromil, reprezentata prin Florin Serban. O prezenta care a întregit atmosfera, o ținuta și atitudine respectabile; simpla prezenta a fost un omagiu adus armei vânătorilor de munte. „Cireașa de pe tort” a fost cel mai tânăr participant la defilare, băiatul lui Florin Șerban, care la o vârsta frageda a demonstrat ca respectul pentru eroii neamului romanesc este izvorât din suflet și modelat prin educație. Felicitări celor doi și mulțumim pentru prezenta!

 

33044177_1776543392404829_1316488737005240320_o

  • Cultul Eroilor Bacău, și ei o prezenta plăcuta, în uniforme de epoca. Oameni minunați alături de organizatorii acestui eveniment.

32929381_992497204246931_7972991698462572544_n

După ceremonia de dezvelire a monumentului și cea religioasa, a urmat acordarea de plachete și diplome onorifice. La sediul Asociației Prospectorii Istoriei, vor sta ambele la loc de cinste. Consideram ca aceste simboluri onorifice reprezinta pe toți cei care au contribuit financiar sau în orice alt mod la realizarea acestui monument. Invitam pe toți sa le vadă aici, împreuna cu expoziția noastră de relicve din primul război mondial.

 

Depunerea de coroane și defilarea au fost pe placul copiilor și nu numai. In ritmurile solemne ale fanfarei militare, rand pe rand s-au depus coroane la monument. Primele coroane…

A urmat defilarea militarilor, urmați de grupurile de reconstituire, un deliciu pentru public și o dovada de respect pentru eroii noștri.

 

A fost o zi extraordinara, în care s-au făcut schimburi de idei și se pare ca noi proiecte se vor naște, având la baza colaborări diversificate si constructive.

 

Întregul eveniment a fost transmis în direct de către postul de televiziune Infinit TV Iași; transmisia se poate urmări aici: https://www.facebook.com/InfinitTv.ro/

De asemenea, mulțumiri lui Daniel Popa pentru ajutorul acordat, inclusiv cu centralizarea datelor privind strângerea de fonduri pentru monument și asigurarea transparentei balantei de venituri și cheltuieli. Pozele realizate din timpul construcției și cele de la dezvelire sunt profesionale și de un real ajutor pentru care vor sa fie la curent cu noutățile.

Aici este de asemenea, povestea realizării monumentului, de la începuturi și pana acum, la dezvelire: http://www.targuocna-portal.ro/actualitati/monument-centenarul-vanatorilor-de-munte-ciresoaia-bacau

Am preluat informațiile centralizate pe acest site din respect pentru cei care au donat și sponsorizat, făcând posibila astfel realizarea acestui monument.

Mulțumim tuturor pentru sprijin și felicitări totodată; ați demonstrat cu toții ca dăruind câțiva bănuți fiecare, ați devenit mai bogați fiecare dintre voi.

Mulțumim celor care au contribuit la realizarea monumentului Vânătorilor de Munte Cireșoaia:

1. Anonim – Brad
2. Ghibilic Gheorghiţă , Miercurea Ciuc
3. Adrian Nicula , Bucuresti
4. Nicula Mariana, Bucureşti
5. Lungu Sorin , Bucureşti
6. Sandel Măciucă , Târgu- Ocna
7. Pentilescu Ilie, Miercurea Ciuc
8. Loghin Vasile , Miercurea Ciuc
9. Pentilescu Erik , Miercurea Ciuc
10. Stoica Monica, Miercurea Ciuc
11. Ancuţa Vasile, Miercurea Ciuc
12. Iftime Radu, Comăneşti
13. Florin Boşoteau  , Comăneşti
14. Pomană Costel, Miercurea Ciuc
15. Tinjală Adrian, Miercurea-Ciuc
16. Comoniţă Cristian, Bicaz
17. Pop Ana Maria, Miercurea-Ciuc
18. Mitrea Loredana – Miercurea Ciuc
19. Cristea Vasile, Miercurea Ciuc
20. Baciu Sorin, Miercurea Ciuc
21. Subunitatea Vânători de munte/ Batalionului 24 Vânători de Munte din Miercurea Ciuc
22. Lichi Dionisie, Comăneşti
23. Galea Robert, Miercurea Ciuc
24. Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireşoaia”, din Sfântu Gheorghe / Brigada 61 Vânători de munte
25. Axente Cătălin, Comăneşti
26. Astefanoaie Vasile – Comanesti
27. Iftime Traian – Comanesti
28. Liche Lucian , Miercurea Ciuc

29. Popenta Marius , Sibiu

30. Vasile Bârea , localitatea Brad, Județul Alba

31. Iftimie Radu, Miercurea-Ciuc

32. Batalionul Vânători de munte „Dragoslavele” din Câmpulung Muscel

33. Aştefănoaie Vasile, Comăneşti

34. Octavian Mihai Ghita

35. Anonim, Brad, jud. Hunedoara

36. Anonim, Miercurea Ciuc

37. Anonim , Miercurea Ciuc

38. Cristea Vasile, Miercurea Ciuc

39. Voleanschi Roxana Elena, Târgu-Ocna

40. Şilochi Neli, Târgu-Ocna

41. Ghimbovschi Laura, Târgu-Ocna

42. Teodorovici Rodica, Târgu-Ocna

43. Iaru Gheorghe, Târgu-Ocna

44. Dumitriu Cornelia-Gina, Târgu-Ocna

45. Lazăr Costică şi Camelia, Târgu-Ocna

46. Cozma Dana, Târgu-Ocna

47. Ilie Ionel, Târgu-Ocna

48. Stan Florin, Braşov

49. Monica Macovei

50. Protopop Ioan Bârgăoanu, Oneşti

51. Hugianu Ciprian

52. Serban Florin

53. Văsoiu Corina

54. Mocanu Marius-Răzvan

55. Popa Daniel , Târgu-Ocna
56. Mihai Virag , Timișoara
57. Dumitrache Iştan Ramona 
58. Popenta Marius, Sibiu
59. Călin Popa, România
60. Aurelian Nicolae Ionescu, Bucureşti
61. Florin Şerban , Braşov
62. Robert Egli , Braşov
63. Ciocan George Mihai, Timişoara
64. Buhlea George Sebastian, Timişoara
65. Nica Nicolae, Moineşti
66. Racoş Iulian, Oneşti
67. Anonim, Brad, jud. Hunedoara
68. Sorin Mare, Bacău
69. Poenar Ionuţ, Bucureşti
70. Paraschiveanu Teodor, România
71. Vlad Ciprian, Timişoara
72. Mihai Pica, Bucureşti
73. Batalionul 30 Vânători de Munte
74. Batalionul 228 Apărare Antiaeriană
75. Batalionul 206 Artilerie
76. Batalionul 33 Vânători de Munte
77. Batalionul 229 sprijin logistic Braşov, Brigada 2 Vânători de munte
78. Batalionul 21 Vânători de munte şi Baza de instruire pentru Vânători de Munte din Predeal
79. Nelciu Ionel
80. Bădic Silviu Andrei, Bucureşti 
81. Bădic Eduard Mihail, Bucureşti
82. Călin Petrică, România
83. Năstase Teodor Vlăduţ, UE
84. Stroia Traian Cristian, Miercurea Ciuc
85. Geangu Silviu, România
86. Siriteanu Dumitru, Harghita
87. Tibulcă Ion
88. Radu Alin , Târgu-Ocna
89. Anton Iulian – Valentin 
90. Ghita Octavian Mihai 
91. Florea George – Daniel
92. Emanuel Erena
93. Adrian Constantin Hubca
94. Contributie Marius Apostu, Radu Ciprian, Vasiliu Razvan 
95. Mardale Ştefan
96. Tudosă Mihai
97. Tudosa Robert
98. Racasanu Christian

99.Săceanu Teodor Nicolae

100. Andone Costel, Moineşti

101. Cristinel Raduna, România

102. Mulțumim PLAIUL NOU SRL București, reprezentata prin dl. Dan Misailescu de la Plaiul Nou Music Band, conform contract de sponsorizare.

103. Nicu Iftime , România, 110 euro

104. Grigore Nestian 

105. Sponsorizare Flavia SRL Târgu-Ocna, reprezentată de dl. Cristian Antohe în contul Asociatiei Prospectorii istoriei, conform contract de sponsorizare.

106. Jurca Flavius Manuel

107. DESTINE BROKER DE ASIGURARE prin Asociaţia Prospectorii Istoriei

108. Georgiu Daniel, Bistrita

109. Adamoaie Emil Radu 

110. Asociația Tradiții Ostășești – conform contract de sponsorizare

111. Gusavan Vasilica Raducu

112. Ion Luncanu , Iasi

 

CINSTE LOR!

Atelierul „Arme și echipament militar din Marele Război”

In ultimele săptămâni ale acestui an, s-a dat startul atelierului „Arme și echipament militar din Marele Război”, organizat la Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, responsabil de proiect Mihai Tudosa, fost șef de promoție și acum masterand în cadrul Universității și bursier în cadrul Muzeului Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

In cadrul acestor ateliere de lucru, au avut ocazia să-și completeze cunoștințele studenții din anul II, Licență, Istorie UAIC, primite anterior la cursul „Originile Primului Război Mondial” și elevii de la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași, cu ocazia zilelor liceului.

Asociația Prospectorii Istoriei a avut plăcerea de a contribui la acest atelier cu câteva obiecte autentice descoperite pe frontul răsăritean, în zonele de conflict din Primul Război Mondial: baionete, bidonase de apa, elemente de echipament, infanterie și artilerie. Aceste obiecte au putut fi ținute în mana de către studenți, studiate și explicate de către tânărul Mihai Tudosa, care are ca obiect de studiu în special istoria Marelui Război.

Primele doua ateliere au avut loc in data de 27 Noiembrie, ca parte a cursului „Originile Primului Război Mondial”, cu studenții Facultății de Istorie – anul II și Colegiul de Arte Iași.

Următorul atelier a avut loc în data de 18 Decembrie 2017, cu ocazia zilelor Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași.

Interesul celor prezenți la aceste activități a fost unul remarcabil, îmbucurător fiind faptul ca tinerii și-au arătat pasiunea, ajutați și de modul de expunere și explicațiile argumentate ale tânărului Mihai Tudosa, pe care il felicitam pentru eforturile depuse și pasiunea pe care a demonstrat-o prin acțiunile sale.

Declarația d-lui Mihai Tudosa, după finalizarea ultimului proiect:

„Motivația rezida în dorința de a completa informațiile elevilor și studenților despre Marele Război, ajutându-i sa înțeleagă cu adevărat scara și tragismul conflictului. Bucuria Unirii trebuie privita întotdeauna în dualitate cu sacrificiile sale, în fata cărora ne aducem astfel recunoștința”

Societatea are nevoie de cat mai multe astfel de acțiuni, care sa readucă în prim plan importanta cunoașterii propriei istorii în beneficiul construcției viitorului de succes.