Arhive etichetă: centenarul marii uniri

Concurs – Alexia Ioana Bortos – creație literara „Istorie și Istorii” (6/6)

In luna Aprilie 2018, a avut loc o expoziție de relicve de război la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău, în cadrul proiectului „Istorie și Istorii”, coordonat de Ramona Palade-Jitaru si Mocanu Ramona. Exponatele au fost puse la dispoziție de membrii Asociației PROSPECTORII ISTORIEI.
Urmare a acestei activități, realizata în spiritul Centenarului, a apărut prima ediție a revistei „Labirintul Ficțiunii”, cu tema „100 de ani de istorii ale familiei mele”
In următoarele zile, vor fi publicate aici sase din poveștile elevilor care au articole publicate în aceasta revista, poveștile fiind o prima selecție pregătită de membrii asociației, urmând ca cele mai multe aprecieri sa obțină premiul care va consta în 5 piese autentice (surpriza, vor fi arătate în ziua acordării) descoperite de membrii Asociației Prospectorii Istoriei pe frontul răsăritean din primul război mondial.

Regula concursului: premiul va fi acordat povestii cu cele mai multe aprecieri pe pagina de Facebook a Asociației Prospectorii Istoriei. (nu se iau în considerare aprecieri pe alte pagini)
Poveștile le vom face publice începând cu data de 12 Ianuarie 2019, cate una în fiecare zi, pana la data de 17 Ianuarie 2019
Premiul va fi desemnat în data de 31 Ianuarie 2019, aceasta fiind ultima data ca va fi luata în considerare pentru numărul de aprecieri.


„Muzeul care prinde viata”
– Alexia Ioana Bortos – Clasa a VII-a

Era o zi de primăvară timpurie. Soarele care, cu doar câteva zile în urmă, nu reușea cu niciun chip să străpungă bariera de nori mari și grei, strălucea acum puternic pe cerul la fel de limpede ca oglinda. Ceea ce mă ofensa îngrozitor. Căci atmosfera creată de toți acești factori era mult prea veselă pentru locul spre care mă îndreptam alături de ceilalți colegi ai mei: o expoziție unică de artefacte datate din Primul Război Mondial și găsite pe teritoriul județului nostru.
Evenimentul, organizat în cinstea celebrării Centenarului, era compus din doua părți distincte, dar care, desigur, se întrepătrundeau armonios, conturând imaginea completă și concisă a importantului moment istoric. Trebuie sa recunosc că, fiind pasionată de istorie, așteptam cu nerăbdare cea de-a doua parte, care presupunea vizitarea propriu-zisă a muzeului și prezentarea amănunțită a exponatelor. Nu că aș fi fost vreo împătimită a puștilor sau a mitralierelor. Ceea ce mă interesa pe mine cu adevărat erau obiectele cu valoare sentimentală pentru foștii lor posesori și, de altfel, orice m-ar fi putut ajuta să-mi formez o percepție reală și, poate, mai corectă a ceea ce a însemnat cu adevărat Marele Război pentru oameni. Am urmat, astfel, plină de interes, ghidul care era, la rândul său, la fel entuziasmat să își împărtășească cunoștințele unui public atât de numeros. Cu cât înaintam mai mult printre artefacte, fie ele mai importante sau lipsite de însemnătate, simțeam că mă adâncesc tot mai mult în trecut și eram copleșită de tot felul de emoții. Căci fiecare obiect avea propria sa poveste, dar toate se terminau la fel: tragic. Simțeam că până la sfârșitul expoziție aveam să mă înec în valurile nimicitoare ale timpului.
După o vreme am ajuns în fața unei măsuțe scunde plină cu plăcuțe de identificare acaparate de rugină ale soldaților români, germani și austro-maghiari. Ghidul ne lămurea cu privire la rolurile lor precise și la datele exacte scrise pe ele, dar eu mă aflam pur și simplu în imposibilitatea de a-mi focaliza atenția asupra explicațiilor lui. Eram constrânsă să îmi imaginez tot felul de scenarii cu posesorul singurei plăcuțe care avea numele încă lizibil.
Dintr-odată, m-am simțit atrasă de o forță invizibilă și, pentru o secundă, totul a dispărut și m-am cufundat în neant. Deschizând ochii, m-am identificat chiar acolo, pe câmpul de luptă. Sau cel puțin asta a fost prima impresie pe care mi-o lăsase impactul. De fapt, mă aflam într-un loc mai retras, care la prima vedere părea pustiu. Cercetând, însă, împrejurimile, am descoperit un spital de campanie. Un fascicul orbitor de lumină m-a călăuzit înăuntru și atunci l-am văzut. Stătea întins pe o targă, cu răni multiple pe mâini și picioare și cu o plagă adâncă în abdomen de care tocmai se ocupa o tânăra infirmieră. Pe plăcuța mică și argintie prinsă neglijent în piept se putea citi cu ușurință : Ionescu Horia – Regimentul 3. Era înalt, avea trăsături frumoase, părul blond și ondulat, dar răvășit, iar privirea sa angelică emana suferință, spaimă și… inocență.
Nu era singur. Încăperea era umplută până la refuz de soldați răniți în luptă și care, la fel ca el, aveau fețele contorsionate de durere si disperare. Un alt ostaș veni în acel moment cu o veste importantă primită de la unul dintre superiorii aflați pe front: urmau să fie bombardați. Alarmați, doctorii au pornit imediat evacuarea, chiar dacă știau că mulți dintre pacienții grav răniți nu aveau să reușească să plece într-un timp îndeajuns de scurt. Horia, deși făcea și el parte din grupul celor fără speranță, a ajutat la transportarea multor soldați într-o situație asemănătoare lui. Acum, dușmanul suprem nu mai era vreo ființă umană, ci era însuși destinul, pe care spera să îl învingă cu orice preț. Și a reușit, însă doar parțial. A salvat mulți dintre oamenii aflați în spital, dar și-a sacrificat minutele prețioase în care ar fi putut ajunge la adăpost. A sfârșit îngropat de viu. Inocent. Spulberat de o bombă aruncată sub pretextul unei vanități ucigătoare.
Acum, la 100 de ani de la drama Marelui Război, plăcuța sa de identificare stă demnă în fața unor simpli copii care nu pot decât să privească translucid sacrificiile pe care le-a făcut încercând să își apere țara și faptele de eroism și de bravism prin care a încercat să se opună orgoliului și atrocităților conducătorilor lumii.
Expoziția de artefacte organizată în cadrul Centenarului a reliefat, pentru mine, ideea că oamenii morți primesc mai multe flori decât cei în viață, căci regretul este mai puternic decât gratitudinea.

Orașul Comănești în an de sărbătoare națională – la Muzeul de Etnografie și Artă „Dimitrie Ghika”

        Vernisajul expoziției „Orașul Comănești în an centenar”, realizata de Asociația Prospectorii Istoriei în parteneriat cu Primăria orașului Comănești – 29 Noiembrie 2018

           Membrii Asociației Prospectorii Istoriei au adus în aceasta locație istorica importanta pentru orașul Comănești și nu numai (Castelul Ghika din Comănești), câteva sute de obiecte descoperite pe linia frontului primului război mondial, care au fost pierdute sau abandonate de către soldați în timpul luptelor și îngropate de explozii; obiecte care au stat în pământ timp de mai bine de 100 de ani, vestigii ale trecutului care au ținut captive povesti, trăiri, sentimente, curaj și eroism. Fiecare dintre aceste piese povestește despre viata de zi cu zi a soldaților în tranșee, unele dintre ele despre speranță și credință, altele despre iubire și teama.
        Sunt expuse în vitrine și câteva piese realizate de soldați în tranșee din materiale care au fost cândva parte din echipamentul lor militar (trench art): brațări, inele, chiar și o copie a unei decorații turnata în aluminiu, de un soldat.
        Piesele de echipament militar descoperite ne povestesc despre îndatoririle soldaților, despre munca depusa atât în pregătirea luptelor cat și în timpul acestora. Începând de la lopeți, târnăcoape și unelte diverse, pana la baionete, pumnale, săbii. Altele ne șoptesc despre eroismul lor: insigne, decorații, medalii, care cu siguranță, au fost purtate cu mândrie de către aceștia. Uniformele militare sunt și ele expuse, prin piese componente: nasturi, paftale, căști de protecție, etc. O vitrina este amenajata cu piese din echipament folosite pentru un moment important al zilei, pe care soldații îl savurau când era posibil, intre șarjele de artilerie sau atacuri: masa de prânz. Bidonașe de apa, gamele, tacâmuri, chiar și o greutate din bronz de 650 grame, care reprezinta probabil rația de mâncare a unui soldat austro-ungar.
        Corpuri de proiectil de diferite calibre, părți de focoase de proiectil, grenade ofensive și defensive; toate acestea au asurzit momentan soldații, prin zborul ucigător și exploziile nimicitoare.
        Expoziția este întregită de panouri cu fotografii din primul război mondial, care exemplifica utilizarea pieselor din vitrine, dar și ororile prin care au trecut soldații.

        Toate aceste obiecte au necesitat mii de ore de curățare atenta și procedee de întreținere, realizate de către membrii API pentru ca astăzi, sa poată fi expuse în vitrine și sa poată fi văzute de urmașii celor care le-au purtat sau folosit în luptele din 1916-1918 care au dus la reîntregirea teritoriala a României.

        Un tablou tematic, pictat de Mihaela Bosoteanu din Comănești (Miha Art), străjuiește deasupra vitrinelor. Cu o simbolistica profunda a traseului de la luptele crâncene de pe tot teritoriul României, pana la realizarea Marii Uniri, tabloul conține elemente autentice din primul război mondial și este realizat prin tehnica mixta de pictura și elemente în relief.

        Într-o zi rece de sfârșit de noiembrie, la Castelul Ghika Comănești au fost prezenți zeci de locuitori ai Comăneștiului și din zonele învecinate, oameni pozitivi și deschiși spre cunoaștere, cu dragoste fata de tara, mândri ca sunt romani.

        D-na Hanganu Cristina,  reprezentant al Primăriei orașului Comănești, a mediat vernisajul, alături de dl. Narcis Jitaru. Din partea API, președintele asociației, dl. Florin Bosoteanu a prezentat pe scurt asociația și expoziția, dl. Robert Laic, directorul Scolii Gimnaziale „Liviu Rebreanu” Comănești a spus de asemenea câteva cuvinte despre importanta momentului și o scurta interlocuțiune despre pasiunea și dedicația membrilor asociației.
        Un grup de tineri de la Școala Gimnaziala Asău, însoțiți cu d-na prof. Ionela Orheanu pasionați de istorie și dornici de cunoaștere, au fost prezenți, de asemenea, aducând cu ei un val de optimism și speranță, ca de obicei.

        Invitații speciali, care au răspuns pozitiv invitației la acest eveniment: dl. Constantin Chirilă a cantat câteva melodii patriotice, spre încântarea audientei, iar poetul Vasile Luci Ungureanu „Zamolxeanu” a recitat o poezie scrisa special pentru acest eveniment, poezie cu încărcătură emoțională și cu mesaj patriotic intens.

      „Draga Românie”, cantata impecabil de bine cunoscuta artista Mihaela Iordache Farcaș a încheiat evenimentul. O voce deosebita, care a incantat audienta.
O melodie populara scrisa special pentru anul centenarului, care transmite emoție puternică și trezește sentimentul de unitate națională.

        Istorie, patriotism, arta, emoție, oameni minunați, comunitate unita și sărbătoare Marii Uniri. Cam acestea sunt cuvintele care ar putea rezuma acest eveniment.
Asociația Prospectorii Istoriei mulțumește Primăriei orașului Comănești si d-lui primar Viorel Miron și tuturor celor implicați și prezenți, dar și celor care vor vizita expoziția săptămânile următoare.


Aceasta expoziție va fi disponibila publicului pana la data de 31 Ianuarie 2019.

Intrarea liberă.

Nota: piesele expuse în aceasta expoziție sunt inofensive;
Ni unul din obiecte nu prezintă pericol pirotehnic sau chimic.


Expoziție „altfel” la Onești

„Viata în tranșee” – Oneștiul în an centenar – o expoziție altfel, vernisata astăzi 22 Noiembrie, cu relicve de război descoperite de către membrii asociației Prospectorii Istoriei în zonele de conflict militar ale primului război mondial.
Valea Oituzului, Uzului, Cașinului și a Trotușului sunt astfel reprezentate la Onești de artefacte autentice, care au trecut prin foc, gaze, schije și gloanțe, în vâltoarea sângeroaselor batalii care s-au dus în acele locuri, pentru ca Marea Unire sa se poată înfăptui. Obiectele expuse acolo sunt piese care au fiecare cate o poveste de povestit, peste care au curs lacrimi de înfrângere și de bucurie, care au fost învăluite într-un crez al soldatului, dar și în misterul pierderii în lupta sau abandonului în retragere.

Echipament militar folosit de soldați în lupte sau la pregătirea strategica a acțiunilor de atac sau de apărare, piese de echipament folosit în lupta directa, grenade și proiectile, schije explodate care parca surprind momentul exploziilor.
Obiecte personale, pe care soldații le-au pierdut în lupta: obiecte religioase (crucifixe, medalioane), decorații, plăcuțe de identificare, tabachere și cutii de țigarete, muzicuță, monede, inele și verighete, etc. Obiecte care dezvăluie partea umana a vieții în tranșee,  faptul ca fiecare soldat avea în spatele frontului o familie, o soție, o logodnica și își dorea ca războiul sa se sfârșească cat de curând, sau poate sa se convingă singur ca războiul este un coșmar și se va trezi la răsăritul Soarelui, în sânul familiei.

Au fost prezente peste 100 de persoane la eveniment. Îmbucurătoare a fost prezenta tinerilor oneșteni, care au avut acces astfel la o lecție de istorie altfel, prezentata atât prin scurte luări de cuvânt, cat și prin momente artistice care i-au apropiat de însemnătatea momentului, prin expuneri neconvenționale.

Această prezentare necesită JavaScript.

Directorul Muzeului Municipal de Istorie Onești, dl. Ionuț Tenie, a mediat întregul eveniment și a prezentat programul zilei și invitații principali: Dl. ing. Nicolae Gnatiuc, primar al Municipiului Onești, pr. protopop Ioan Bărgăoanu și președintele asociației Prospectorii Istoriei, Florin Bosoteanu.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Draga Românie”, o piesa cantata live în premiera de un invitat surpriza la eveniment, Mihaela Iordache Farcaș. O melodie dedicata centenarului Marii Uniri, care reunește sentimentul de mândrie cu identitatea națională. „Mândri ca suntem romani” – cam asta este simțământul pe care îl avem după ascultarea acestei piese. (foto și video)

Această prezentare necesită JavaScript.

 

 

Dl. ing.  Nicolae Gnatiuc, primarul Municipiului Onești, a primit din partea asociației Prospectorii Istoriei o placheta cu patru baionete descoperite de către unul din membrii fondatori ai asociației, Racoș Ciprian (din Onești), chiar în zonele în care s-au dat lupte în zonele Scutaru și Cașin.
De asemenea, dl. director Ionuț Tenie a primit o medalie descoperita de către același membru API în zona Scutaru, „Serviciu Credincios”, care probabil a fost pierduta de un erou roman care a luptat în aceasta zona.

Această prezentare necesită JavaScript.

Fiecare dintre invitați au spus câteva cuvinte despre importanta acestui moment pentru oneșteni, în an centenar. Despre respectul pentru înaintașii noștri care au realizat, de multe ori prin sacrificiul suprem, România Mare. Despre mândria de a fi roman. Cuvinte rostite din suflet, pentru mulțimea de tineri prezenta, cuvinte prin care puterea exemplului pozitiv trezește conștiința și dorința de a construi o comunitate unita și sănătoasă.

Profesor de istorie, dl. Bogdan Romandaș, a prezentat câteva fotografii-document și a adus informații despre viata soldaților și echipamentul militar din primul război mondial, care au captivat audienta.

Romandas

„Scrisori din tranșee”, o piesa de teatru scrisa, regizata și jucata de Valentin Braniște (Vali Bolat), cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Mai puțin de o ora de trăiri intense, informații istorice, și efecte sonore înfiorătoare.
Aceasta piesa de teatru este un preambul pentru vizitarea expoziției de relicve militare. Moment artistic vs efect vizual, în același spațiu, la Muzeul Municipal de Istorie Onești.

Această prezentare necesită JavaScript.

Decorul piesei a fost realizat cu piese reale, descoperite pe linia frontului.

Oameni frumoși oneștenii, romani adevărați strânși la un loc, în incinta Muzeului Municipal de Istorie, o locație superba care începând de acum, timp de câteva săptămâni va găzdui expoziția care cuprinde peste o mie de relicve militare autentice care au fost utilizate în luptele de la Oituz, Cașin, Curița, Scutaru, Tg. Ocna, Poiana Sarata și Agăș.  Doar câteva poze aici, restul pieselor le puteți vedea la muzeu.

Rezumatul întregului eveniment, realizat de către Claudiu Tiberius-Stefanescu – „Oneștiul în an centenar – Viata în tranșee”

 

 

Eroii nu mor niciodată

Astăzi, 1 Septembrie 2018, am realizat un proiect de suflet. Crucea comemorativa dedicata eroilor neamului romanesc, cunoscuți și necunoscuți, care au căzut în luptele din Marele Război.

Sfintire cruce monument 051

A avut loc sfințirea, realizata de pr. Ropotoaia Vasile, cu o slujba religioasa care a străpuns sufletele noastre cu săgeți pozitive și pline de speranța și optimism, cu un har deosebit care dezvăluie învățăminte și continuitate pentru neamul romanesc, reușind sa facă ca o adevărată fotosinteza a credinței și iubirii de patrie, ca datorie și necesitate în societatea româneasca.

Sfintire cruce monument 066

A urmat dl. Hugianu Ciprian, autor al Monografiei satului Poiana Sarata, „Poiana Sarata – un sat romanesc din Carpați, în vâltoarea istoriei”, cu informații documentate despre eroismul eroilor romani în lupta pentru reîntregirea neamului romanesc. Daca timpul ar permite, modul în care expune aceste fapte de vitejie, informații statistice și documentație extrasa din arhive, multe ore ai fi captivat de vorbele acest roman adevărat. Un adevărat izvor de informații despre primul război mondial și nu numai.

hugianu

Dl primar al orașului Comănești, Viorel Miron ne-a onorat cu prezenta la acest eveniment. Printr-un scurt discurs a punctat importanta păstrării memoriei eroilor și a activității noastre de recuperare și recondiționare a pieselor descoperite pe fronturile din primului război mondial de către membrii asociației Prospectorii Istoriei.

Cu aceasta ocazie, s-au pus primele „cărămizi” pentru un proiect care va fi dedicat Centenarului Marii Uniri în Comănești, la care vor avea acces toți locuitorii de pe Valea Trotusului.

Sfintire cruce monument 081

 

O alta persoana care ne-a onorat astăzi a fost dl Toma Constantin, primarul orașului Dărmănești, un om deosebit, pasionat de istorie. Ne-am oferit disponibilitatea de a aduce aportul nostru pentru proiectele pe care le are in plan pentru orașul Dărmănești, proiecte care nu se pot face decât cu mult suflet si respect pentru eroii de acum și de alta data.

toma

Dl. Cojocaru Stelian Petru, un pasionat de istorie militara, președintele Asociației Tradiții Militare Romanești, a fost partenerul acestui eveniment. A pus la dispoziție costume militare de epoca, cu care au fost îmbrăcați tineri de pe Valea Trotusului, pentru a marca momentul solemn. Tineri frumoși, cam de aceeași vârsta frageda cu a eroilor căzuți pentru patrie în lupte. Răzvan Bosoteanu (soldat), Gabriel Arvinte (soldat), Diana Andrei (soldat), o imagine a eroului nostru national, Ecaterina Teodoroiu, care a fost și purtător de drapel, astăzi.

 

O zi superba, cu oameni frumoși la trup și la suflet, momente solemne, dar și discuții libere, pline de învățăminte și sinceritate. Exact asa cum ii sta bine  unei societăți unite și cu un scop comun: aducerea unui omagiu eroilor naționali.

Toti cei prezenți au avut ocazia sa viziteze expoziția permanenta de la sediul asociației, cu relicve de război autentice, descoperite de către membrii asociației pe linia frontului din Moldova de răsărit. Peste 2000 de piese descoperite, curățate și expuse publicului, o lecție de istorie pe viu.

Mulțumiri celor care au fost prezenți și care au depus astfel cel puțin cate o picătura de istorie în marele „butoi” al recunoștinței naționale:

Viorel Miron – primar al orașului Comănești;

Toma Constantin – primar al orașului Dărmănești;

Cojocaru Stelian Petru – Președinte al Asociației Tradiții Militare Românești;

Hugianu Ciprian – Autor al Monografiei satului Poiana Sarata

Bosoteanu Lucian (Lanos srl Comănești) – pentru prezenta și realizarea catargului de steag;

Membri asociației Prospectorii Istoriei: Racoș Ciprian, Sorin Mare, Ion Luncanu, Nicu Iftime, Bosoteanu Florin, care au pus umărul la realizarea acestui eveniment;

BOS Construct srl – pentru execuția monumentului

Mulțumiri tuturor celor prezenți și care nu au fost menționați. Motivația noastră de a continua consta mai ales sprijinul moral pe care îl primim de la voi.

Un mesaj pentru eroii căzuți în luptele premergătoare Marii Uniri:

„Nu va vom uita niciodată”

„Lest we forget”

18556743_1417132558345916_1615717268311770006_o