Arhive etichetă: marea unire

Orașul Comănești în an de sărbătoare națională – la Muzeul de Etnografie și Artă „Dimitrie Ghika”

Lasă un răspuns

        Vernisajul expoziției „Orașul Comănești în an centenar”, realizata de Asociația Prospectorii Istoriei în parteneriat cu Primăria orașului Comănești – 29 Noiembrie 2018

           Membrii Asociației Prospectorii Istoriei au adus în aceasta locație istorica importanta pentru orașul Comănești și nu numai (Castelul Ghika din Comănești), câteva sute de obiecte descoperite pe linia frontului primului război mondial, care au fost pierdute sau abandonate de către soldați în timpul luptelor și îngropate de explozii; obiecte care au stat în pământ timp de mai bine de 100 de ani, vestigii ale trecutului care au ținut captive povesti, trăiri, sentimente, curaj și eroism. Fiecare dintre aceste piese povestește despre viata de zi cu zi a soldaților în tranșee, unele dintre ele despre speranță și credință, altele despre iubire și teama.
        Sunt expuse în vitrine și câteva piese realizate de soldați în tranșee din materiale care au fost cândva parte din echipamentul lor militar (trench art): brațări, inele, chiar și o copie a unei decorații turnata în aluminiu, de un soldat.
        Piesele de echipament militar descoperite ne povestesc despre îndatoririle soldaților, despre munca depusa atât în pregătirea luptelor cat și în timpul acestora. Începând de la lopeți, târnăcoape și unelte diverse, pana la baionete, pumnale, săbii. Altele ne șoptesc despre eroismul lor: insigne, decorații, medalii, care cu siguranță, au fost purtate cu mândrie de către aceștia. Uniformele militare sunt și ele expuse, prin piese componente: nasturi, paftale, căști de protecție, etc. O vitrina este amenajata cu piese din echipament folosite pentru un moment important al zilei, pe care soldații îl savurau când era posibil, intre șarjele de artilerie sau atacuri: masa de prânz. Bidonașe de apa, gamele, tacâmuri, chiar și o greutate din bronz de 650 grame, care reprezinta probabil rația de mâncare a unui soldat austro-ungar.
        Corpuri de proiectil de diferite calibre, părți de focoase de proiectil, grenade ofensive și defensive; toate acestea au asurzit momentan soldații, prin zborul ucigător și exploziile nimicitoare.
        Expoziția este întregită de panouri cu fotografii din primul război mondial, care exemplifica utilizarea pieselor din vitrine, dar și ororile prin care au trecut soldații.

        Toate aceste obiecte au necesitat mii de ore de curățare atenta și procedee de întreținere, realizate de către membrii API pentru ca astăzi, sa poată fi expuse în vitrine și sa poată fi văzute de urmașii celor care le-au purtat sau folosit în luptele din 1916-1918 care au dus la reîntregirea teritoriala a României.

        Un tablou tematic, pictat de Mihaela Bosoteanu din Comănești (Miha Art), străjuiește deasupra vitrinelor. Cu o simbolistica profunda a traseului de la luptele crâncene de pe tot teritoriul României, pana la realizarea Marii Uniri, tabloul conține elemente autentice din primul război mondial și este realizat prin tehnica mixta de pictura și elemente în relief.

        Într-o zi rece de sfârșit de noiembrie, la Castelul Ghika Comănești au fost prezenți zeci de locuitori ai Comăneștiului și din zonele învecinate, oameni pozitivi și deschiși spre cunoaștere, cu dragoste fata de tara, mândri ca sunt romani.

        D-na Hanganu Cristina,  reprezentant al Primăriei orașului Comănești, a mediat vernisajul, alături de dl. Narcis Jitaru. Din partea API, președintele asociației, dl. Florin Bosoteanu a prezentat pe scurt asociația și expoziția, dl. Robert Laic, directorul Scolii Gimnaziale „Liviu Rebreanu” Comănești a spus de asemenea câteva cuvinte despre importanta momentului și o scurta interlocuțiune despre pasiunea și dedicația membrilor asociației.
        Un grup de tineri de la Școala Gimnaziala Asău, însoțiți cu d-na prof. Ionela Orheanu pasionați de istorie și dornici de cunoaștere, au fost prezenți, de asemenea, aducând cu ei un val de optimism și speranță, ca de obicei.

        Invitații speciali, care au răspuns pozitiv invitației la acest eveniment: dl. Constantin Chirilă a cantat câteva melodii patriotice, spre încântarea audientei, iar poetul Vasile Luci Ungureanu „Zamolxeanu” a recitat o poezie scrisa special pentru acest eveniment, poezie cu încărcătură emoțională și cu mesaj patriotic intens.

      „Draga Românie”, cantata impecabil de bine cunoscuta artista Mihaela Iordache Farcaș a încheiat evenimentul. O voce deosebita, care a incantat audienta.
O melodie populara scrisa special pentru anul centenarului, care transmite emoție puternică și trezește sentimentul de unitate națională.

        Istorie, patriotism, arta, emoție, oameni minunați, comunitate unita și sărbătoare Marii Uniri. Cam acestea sunt cuvintele care ar putea rezuma acest eveniment.
Asociația Prospectorii Istoriei mulțumește Primăriei orașului Comănești si d-lui primar Viorel Miron și tuturor celor implicați și prezenți, dar și celor care vor vizita expoziția săptămânile următoare.


Aceasta expoziție va fi disponibila publicului pana la data de 31 Ianuarie 2019.
Intrarea liberă.

Nota: piesele expuse în aceasta expoziție sunt inofensive;
Ni unul din obiecte nu prezintă pericol pirotehnic sau chimic.


Pe urmele soldatului Bârdac P. Vasile

Lasă un răspuns

Soldatul Bârdac P. Vasile a căzut eroic în luptele de la Mărășești pe dealul Muncelu – cota 461, la data de 17 august 1917, lovit de un obuz inamic.

        Am acceptat propunerea d-lui Cornoiu Sabin (strănepotul eroului nostru) de a face o expediție de o zi în zona unde a căzut străbunicul dansului, împreuna cu o parte din membrii asociației Prospectorii Istoriei.

Ajunși la cota 461 la orele dimineții, am văzut peisajul de acum 101 ani: fortificații foarte vizibile și acum pe toată coama dealului, drumul vechi care făcea și atunci legătura intre sate și pe care cel mai probabil se transporta muniția și artileria grea. In stânga si dreapta drumului, posturi de comanda, tranșee și gropi făcute de proiectile încă povestesc despre infernul de atunci.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

In primele ore, am studiat zona folosind detectoarele de metale. Schije enorme de la proiectilele de fragmentare de calibru mare, trase de armata germana spre acea cota, părți de focoase de proiectil, dar și piese de echipament de la soldații romani, pe care aceștia le-au pierdut sau au rămas în urma retragerii din acel infern, probabil acoperite de pământul răscolit de exploziile din acele zile: Căști model Adrian, clești pentru tăiat sarma ghimpata, baionete și teci de baioneta pentru pușca Lebel, catarame de la rucsac, etc. La câteva sute de metri se afla armata germana care încerca sa străpungă linia frontului. Aici s-au găsit schije de la proiectilele românești și rusești, gamele și bidonase de apa germane. Astfel, am putut delimita pe teren care a fost linia de mijloc, intre cele doua armate inamice la acea vreme.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

După orele amiezii, dl. Cornoiu Sabin a organizat un parastas în memoria străbunicului sau, care și-a dat viata chiar aici. A aprins o lumânare în memoria lui Bârdac P. Vasile și a celorlalți câteva zeci de mii de ostași căzuți în acele locuri și am ținut cu toții un moment de reculegere.

45008532_1911148565587107_1683479961437995008_n

Despre eroul nostru, am primit datele de la strănepotul sau, care au fost culese în multe zile de căutări prin arhive:

„Bârdac P. Vasile , fiul lui Olimpia şi Petru Bârdac s-a născut la 15 februarie 1887 în Telești Moșneni. A fost căsătorit cu Ecaterina (Cătălina), născută în mai 1889, fiica lui Gheorghe și Maria Grecu din Șomănești , și au avut împreună 3 copii, Maria, născută la 7 februarie 1908, Ion, născut la 1 ianuarie 1910 și Gheorghe, zis Picu, născut la 31 mai 1914. A fost încorporat ca soldat în Regimentului18 Infanterie Gorj, Compania Sanitari, ctg. 1909, nr. matricol 1695. Participă la luptele din munții din Nordul județului Gorj şi apoi la cele din retragere către frontul din Estul ţării, unde, în a doua etapă a luptelor de la Mărășești, considerată apogeul acestei bătălii, în luptele de la cota 461, sat Muncelul, comuna Străoane de Sus ( azi comuna Străoane ), județul Putna (azi județul Vrancea ), la 17 august 1917, este„ ucis de inamic prin un obuz”, cf. certificatului de deces nr.292. Întrucât mormintele de pe raza comunei Străoane au fost strămutate în Mausoleul Eroilor de la Mărășești , putem presupune că aici a fost reînhumat într-una din gropile cu soldați necunoscuți. Cătălina nu s-a remăritat, a rămas în casa cu copilul cel mai mic, Picu, până în anul 1961 când a încetat din viată. Copii lui , Ion și Gheorghe s-au înrolat în trupele de jandarmi unde au activat în anii ”30. Fiul cel mare, Ion, a participat la luptele din campania din Est a celui de-al doilea Război Mondial fiind rănit în lupele de la Stalingrad”
        După cum se poate vedea, încă nu se cunoaște locul în care trupul a fost înhumat, aceasta informație necesitând probabil alte sute de ore de căutări și documentare.
        In concluzie, am „cunoscut” în aceasta zi încă un erou care, prin sacrificiul suprem, a făcut ca în anul Centenarului sa putem sărbători 100 de ani de România Mare.
        Soldatul Bârdac P. Vasile este unul din cele câteva sute de mii de romani căzuți la datorie, pentru ca noi, astăzi, sa avem libertatea de a fi romani, de a gândi și simți românește.
        Cinste eroului nostru, Bârdac P. Vasile!
        Cinste eroilor căzuți pentru reîntregirea națională!
        Nu va vom uita niciodată!
           Participanți la aceasta expediție:
Cornoiu Sabin (Gorj)
Bosoteanu Florin (BC)
Racos Ciprian (BC)
Marius Insuratelu (BC)
Mare Sorin (BC)
Stoica Alin (BC)
Harabor Mihai (VN)
44961125_254295025252682_5020077287324778496_n