Cercetare in teren – cota 1198

Am ajuns și la cota 1198, un punct strategic aflat în proximitatea culmilor care fac legătura intre vârful Lapoș și vârful Muieruș, ambele intens disputate în primul război mondial. Strategia și dinamica luptelor din această zonă a devenit mai ușor de înțeles în urma acestor cercetări, având acces direct la fortificațiile romanești și cele austro-ungare.

Artileria s-a demonstrat a fi una agresivă din partea inamicului, utilizând atât proiectile șrapnel cât și cu fragmentare, de calibre începând de la 75 cm până la 150mm. Un infern care s-a petrecut acolo acum mai bine de un secol și pe care parcă l-am auzit și noi astăzi, acolo.

Câteva informații din documentele vremii despre aceste lupte:

„Plaiul Chinului”, cota la care a luptat și a fost grav rănit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul şi animatorul mişcării muzicale naţionale Mihail Jora.

„Chemat sub arme în 1915, muzicianul a îmbrăcat haina militară a Şcolii de ofiţeri de infanterie din Bucureşti, imediat după obţinerea gradului de sublocotenent fiind aruncat în luptele din Moldova. Ajuns la pasul Ghimeş- Palanca, în seara zilei de 13 octombrie 1916 artileria inamică a bombardat puternic valea Uzului.şi Plaiul Chinului, un obuz retezîndu-i planta piciorului. Transportat tîrziu la spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, într-o stare gravă de septicemie generală, tanărul ofiţer a cunoscut cele mai groaznice chinuri pană a putut fi salvat. Aici, epuizat fiziceşte, dar nu şi moral, sublocotenentul-erou s-a reîntîlnit cu violonistul George Enescu ce a venit să-i aline suferinţele cu pagini nemuritoare de Beethoven şi Kreisler.” (sursa: Contemporanul, 12.07.1991, pag. 66)

„În ziua de 25 octombrie/7 noiembrie, Regimentul 15 Infanterie este reintrodus pe front, Batalionul 1 fiind dispus la gura defileului, Batalionul 2 la Poiana Lapoş, iar Batalionul 3 pe Plaiul Chinului. În acest dispozitiv a acționat până în noaptea de 12-13/25-26 noiembrie când este schimbat de un regiment rusesc. Regimentul s-a deplasat mai întâi la Dărmăneşti, apoi la Oneşti”
(sursa: LUPTELE DIN VALEA UZULUI ÎN TOAMNA LUI 1916, Colonel drd. Adrian Cosmin TEIUȘANU, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București)

„Pe Valea Uzului. Divizia 39 austro-ungară nu a ajuns decât până la Poiana Uzului. Această divizie, după pierderea pozițiilor de pe Plaiul Chinului, Poiana Uzului și Secătura Grozei, a suferit o gravă înfrângere. Divizia a 7-a română a rezistat tot timpul de la 14 până pe 27 Octombrie 1916 tuturor atacurilor celor doua divizii inamice izbutind chiar, prin operatoiuni ofensive, a le respinge. Aceasta izbândă a fost însă plătită cu grele pierderi. Astfel, în acest interval de timp, Divizia a 7-a a avut: morți 14 ofițeri și 446 trupă; răniți 33 ofițeri și 2183 trupă; dispăruți 4 ofițeri și 1462 trupă.”
(sursa: ROMANIA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 1916-1918, Vol. 3, partea I-a, Cap. XX-XXIV, București 1940)

descoperiri la punctul „Plaiul Chinului”

4 gânduri despre „Plaiul Chinului – luptele de la Valea Uzului

  1. Felicitari pentru toate cercetarile privind acest material! Imi place modul cum expui aceste date si relatari, pentru moment sunt teleportat in acele vremuri ! Mult succes in continuare!

  2. Stima și respect pentru eroii neamului ,care în decursul istoriei au aparat ȚARA. Stima și respect pentru dmv , care ne amintiți de ei ,prin scrieri și mai ales prin descoperirea de dovezi indubitabile.

Lasă un răspuns la Florin Bosoteanu Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.