In data de Sambata 27 Decembrie 2014 ne-am adunat cateva persoane, iubitori de istorie si aventura, din judetele Bacau si Harghita pentru a incepe o expeditie intr-una zonele istorice si misterioase de pe Valea Trotusului.
Participanti:
1. Subsemnatul (Comanesti), Razvan (Bacau), Ciprian (Onesti), Antonio (Comanesti), George (Comanesti), Ionut (Agas), Marius (Comanesti), Mihai (Comanesti), Stefan (Gheorghieni), Lica (Asau), Laszlo(Gheorghieni), nu il ultimul rand: Maya, puiul de Malamut de Alaska (Comanesti)
Am avut mai multe locatii in plan, insa a urmat sa alegem una din ele la locul intalnirii, in functie de conditiile meteorologice, anuntandu-se cod galben de ninsori pentru acea zi. Astfel, a fost aleasa aceasta locatie, varful Cotumba, cota 1250, fiind una mai accesibila, in conditiile in care a nins in acea noapte si timpul pe care il aveam la dispozitie era destul de scurt.
Astfel, am plecat spre Manastirea Cotumba, (putin mai jos de manastire am parcat masinile, deoarece nu s-a putut urca panta din cauza ghetii), ne-am echipat corespunzator si in jurul orei 10.00 am inceput urcarea.
La cateva sute de manastire, am ales variantea cea mai scurta, urcand pe versantul drept pentru a ajunge pe coama. Aceasta a fost partea cea mai grea a expeditieiavand o diferenta de nivel de 800 metri, pe lungime de aproximativ 1000 metri, deci o panta medie cu inclinatie de 45 grade. Atunci am avut prima parere de rau ca mi-am luat detectorul si cazmaua cu mine… Zapada ne-a incurcat si mai mult, pe alocuri aliindu-se cu frunzele de sub ea pentru a ne face si mai grea urcarea. Am avut totusi un aliat si noi, cativa copaci, crengi si vegetatia inca in vigoare, care ne-a ajutat. Au fost nevoie de 2 ore pentru a invinge dealul si de inca o ora pentru a parcurge coama pana la punctul vizat.
Ajunsi pe platou, am fost primiti de o priveliste minunata, aerul mai rarefiat, insa curat si am uitat de drumul greu parcurs pana acolo. Stana de acolo ne-a adoptat pe toti, putand astfel sa ne tragem sufletul cateva minute, am luat masa si ne-am uscat hainele. Multumim pe aceasta cale oamenilor gospodari care au acordat astfel un punct de sprijin grupului nostru.
Dupa cateva zeci de minute de zabovire, am plecat in explorarea varfului Cotumba – in sfarsit eram acolo si il puteam bate la pas!
Inarmati si cu detectoarele de metale, am incercat sa descoperim cate ceva din istoria locului. Liniile de transee germane ne-au atras in primul rand,cu forma lor regulata in zig-zag, pamantul inghetat, frigul si zapada destul de mare de pe varf ne-au zadarnicit insa actiunea, In putinele zone in care s-a putut actiona astfel, am descoperit doar cateva tuburi de cartuse si schije de bombe. Unul dintre colegi insa a gasit o zona interesanta in care a fost amplasata artileria germana.
In rest insa, din pacate sunt foarte multe gunoaie, capace de borcan, PET-uri, doze de bere, pungi, etc., probabil lasate la fata locului de catre turistii mai putin frati cu natura…
Am avun la dispozitie aproximativ 2 ore de explorare a varfului Carunta, dupa care ne-am retras in adapostul stanei, pentru a face planul pentru coborare. Le-am multumit din nou gospodarilor necunoscuti pentru gazduire, am facut curatenie in urma noastra si am pornit la drum, constienti fiind de faptul ca intunericul nu este un aliat al nostru, atata timp cat suntem pe munte.
Drumul ales la intoarcere este unul mai prietenos insa mai lung, ocolind valea pe partea opusa si coborand in dreptul manastirii Cotumba.
Pe aceasta culme, pe partea stanga, inspre drumul principal, aflate la cota 1100-800 am mai gasit cateva transee individuale si afeturi de tun, insa timpul ne-a presat si nu le-am mai putut studia.
Coborârea a durat aproximativ 90 minute, in pas rapid si pe alocuri prin alunecare, câțiva dintre noi am luat si ceva trânte, insa specifice iernii si spre amuzamentul celorlalți.
La masini am ajuns pe la orele 17.00, ne-am luat ramas bun si fiecare a plecat multumit si cu gandul deja la urmatoarea expeditie de acest gen.
Cireasa de pe tort a acestei actiuni a fost Maya, un pui de Malamut de Alaska, pentru care fiecare moment in acea zi a fost o joaca, fiind parca permanent pe teritoriul ei.
Despre originea, istoria toponimului „Cotumba”, gasiti aici:
Cotumba – Istoria și originea unui toponim din munții Ciucului
Lasă un răspuns